Această rată prea mare de pierderi, catalogată drept îngrijorătoare de oficialii Pentagonului, anulează viabilitatea tactică și financiară a actualei flote de aeronave fără pilot. La începutul anului fiscal 2026, inventarul USAF indica un deficit inițial de aparate MQ-9A, cauzat de operațiunile anterioare împotriva forțelor houthi din Yemen.
US Air Force renunță la dronele MQ-9 Reaper după pierderea a zeci de aparate
Declanșarea ofensivei împotriva regimului de la Teheran la 28 februarie 2026 a agravat și mai mult această situație, ceea ce arată că raportul cu inventarul de drone al USAF a fost ignorat.
Deși forțele americane și israeliene ar fi trebuit să dețină controlul spațiului aerian iranian, apărarea antiaeriană inamică a distrus aproximativ un sfert din flota totală de drone Reaper a Statelor Unite. Generalul-locotenent Christopher Niemi, ofițerul responsabil cu modernizarea USAF, a recunoscut că pierderile din luptă impun retragerea mai rapidă a modelului MQ-9 din serviciul activ.
Costul de achiziție dictează această decizie. O dronă MQ-9A are un preț cuprins între 30 și 50 de milioane de dolari, în funcție de configurația senzorilor și a armamentului. Producătorul General Atomics a sistat producția variantei A, iar varianta ceva mai avansată MQ-9B SkyGuardian necesită un buget de achiziție semnificativ mai mare. Conducerea Forțelor Aeriene ale SUA a concluzionat că operarea unui număr redus de platforme extrem de scumpe nu este justificată din punct de vedere financiar. Achiziția de noi aparate MQ-9 a fost exclusă, generalul Niemi precizând că o continuare a actualului program ar genera costuri identice, imposibil de susținut pe termen lung.
Sfârșitul erei dronelor MQ-9 Reaper
Pentru a înlocui flota de drone Reaper, Secretarul Forțelor Aeriene ale SUA, Troy Meink, a ordonat urgentarea programului Massed Modular Aircraft (MMA), coordonat de Unitatea de Inovare a Apărării (DIU). Noul obiectiv tehnic vizează dezvoltarea unei drone cu un cost fixat la 10 milioane de dolari pentru platforma aeriană de bază. USAF planifică achiziția a cel puțin 180 de unități, cu primele 20 de aparate operaționale înainte de termenul inițial stabilit pentru anul 2031.
Noul aparat va fi propulsat de un motor turbopropulsor, va avea o rază de acțiune cuprinsă între 4.000 și 8.000 de mile marine și o capacitate de transport a armamentului și senzorilor de aproximativ 1.270 de kilograme.
Pentru a respecta limitele bugetare stricte, inginerii americani vor integra tehnologii mature, verificate în exploatare, renunțând la cerințele de viteză și supraviețuire absolută. Noua platformă va utiliza arhitectura tehnică deschisă creată pentru programul Collaborative Combat Aircraft (CCA), facilitând actualizări tehnice rapide și integrarea noilor echipamente de către mai mulți producători.
Forțele Aeriene ale SUA acceptă prin acest program că este inevitabil să pierzi drone în zonele cu apărare antiaeriană densă. Noua strategie de înzestrare elimină programele costisitoare de mentenanță la nivel de depozit și modernizările pe parcursul mai multor decenii. O dronă de 10 milioane de dolari va avea o durată de viață operațională scurtă, fiind proiectată strict pentru a furniza capacități de cercetare, război electronic și lovire la sol la un cost care să permită înlocuirea imediată a unităților doborâte de inamic.