Într-un interviu acordat publicației Politico la Casa Albă, liderul american a oferit o perspectivă sumbră asupra partenerilor săi transatlantici, sugerând o ruptură ideologică și strategică profundă între Washington și capitalele europene. Trump a acuzat liderii europeni de incompetență în gestionarea a două crize majore: migrația și războiul din Ucraina.
„Cred că sunt slabi. Dar cred și că vor să fie corecți din punct de vedere politic”, a declarat președintele, adăugând că guvernele europene „vorbesc prea mult, dar nu produc nimic”. Această caracterizare dură vine într-un moment în care temerile privind angajamentul SUA față de securitatea continentului sunt la cote maxime.
Migrația și „sfârșitul viabilității”
Cea mai incendiară parte a retoricii președintelui SUA a vizat schimbările demografice din Europa. Trump a avertizat că, fără o schimbare radicală a politicilor de frontieră, unele state europene riscă să nu mai fie „țări viabile”. El a descris metropole precum Londra și Paris ca fiind copleșite de povara imigrației din Orientul Mijlociu și Africa.
Într-un atac personal direct, Trump l-a catalogat pe primarul Londrei, Sadiq Khan - primul musulman care conduce capitala britanică și fiul unor imigranți pakistanezi - drept un „dezastru”.
Președintele american a sugerat că legitimitatea electorală a lui Khan se bazează exclusiv pe schimbarea compoziției etnice a orașului: „Este ales pentru că au venit atât de mulți oameni. Acum votează pentru el”.
Această viziune se aliniază cu noua Strategie de Securitate Națională a administrației sale, un document controversat care avertizează asupra „riscului dispariției civilizației europene” și care a stârnit deja indignare la Bruxelles.
Interferențe politice directe
Dincolo de critici, Donald Trump a semnalat o intenție clară de a interveni activ în politica internă a statelor europene. Ignorând normele diplomatice care interzic amestecul în alegerile aliaților, președintele a anunțat că va susține candidați politici europeni care îi împărtășesc viziunea naționalistă.
„Voi susține candidați. Am susținut oameni pe care mulți europeni nu îi plac. L-am susținut pe Viktor Orbán”, a afirmat Trump, referindu-se la premierul maghiar cunoscut pentru politicile sale anti-imigrație și stilul de conducere iliberal. Această declarație sugerează o strategie activă a Casei Albe de a „cultiva rezistența” împotriva establishment-ului politic european actual.
Ucraina, la mâna lui Trump?
Interviul nu a oferit nicio reasigurare pentru liderii europeni îngrijorați de soarta Ucrainei. Trump a minimalizat rolul Europei în eforturile de pace, susținând că Rusia se află într-o poziție evident mai puternică.
Președintele american s-a arătat frustrat de faptul că președintele ucrainean Volodimir Zelenski nu a citit încă noul său plan de pace, menționând sec: „Ar fi drăguț dacă l-ar citi”. În viziunea sa, liderii europeni sunt spectatori neputincioși la un conflict pe care nu știu cum să-l încheie, lăsând Washingtonul să dicteze termenii, chiar dacă aceștia ar putea implica cedări teritoriale.
Reacția Bruxelles-ului a fost una de respingere fermă. António Costa, președintele Consiliului European, a cerut Casei Albe să respecte suveranitatea Europei și dreptul la autoguvernare, reamintind că aliații nu ar trebui să interfereze în viața democratică a partenerilor lor.
Totuși, virulența atacului lui Trump indică faptul că relația transatlantică intră într-o etapă de confruntare deschisă, în care valorile comune sunt înlocuite de o competiție ideologică acerbă.