Defense România › Strategică › Iluzia securității occidentale și nevoia urgentă a unei noi alianțe: Cum arată alternativa la reacțiile timide ale NATO în fața Rusiei

Iluzia securității occidentale și nevoia urgentă a unei noi alianțe: Cum arată alternativa la reacțiile timide ale NATO în fața Rusiei

Grupul de Luptă al NATO din România se află sub comanda Franței. În acest sens francezii au dislocat în România tehnică militară, printre care tancuri franceze Leclerc și blindate. Sursa foto: Twitter French Forces in Romania.
Timp de decenii, securitatea Europei a stat pe un munte de iluzii. Guvernele occidentale și-au calibrat atent politicile pe falsa convingere că interdependența economică limitează natural conflictele, că dreptul internațional dictează comportamentul statelor, că forța militară devine anacronică și, esențial, că Statele Unite vor asigura permanent și necondiționat protecția bătrânului continent. Invazia Rusiei în Ucraina a spulberat acest model teoretic, demonstrând că granițele se redesenează cu tancuri, nu cu declarații diplomatice.

Într-o analiză extrem de cuprinzătoare, Hans Petter Midttun, expert în război hibrid, cercetător la Centrul pentru Strategii de Apărare și fost atașat militar al Norvegiei la Kiev, trage concluzia logică a acestui eșec și anume că Europa și Ucraina dețin deja capacitatea militară reală pentru a opri Rusia, însă le lipsește structura, dar și curajul, mai ales europenilor, care să activeze această forță. Soluția nu mai stă în așteptarea unor decizii unanime care să vină direct de la sediul NATO, ci în formarea unei noi alianțe militare.

NATO va fi gata de luptă abia în 2035?

Situația a devenit critică, air euroenii trebuie sa actioneze acum pentru a transmit un mesaj de forta Rusiei. Serviciile de informații europene, citate de Midttun, avertizează că un conflict direct cu Rusia pe flancul estic poate izbucni oricând între toamna anului 2027 și 2029.

Documentele militare oficiale arată însă că forțele NATO vor atinge un nivel de pregătire adecvat pentru un război major abia în 2035. Acest decalaj de șase până la nouă ani lasă Europa descoperită exact în fereastra de maximă vulnerabilitate.

Vedem și înțelegem tot mai bine că Rusia nu duce doar un război clasic în Ucraina, ci execută un război hibrid accelerat împotriva țărilor NATO, folosind atacuri cibernetice, campanii de sabotaj asupra infrastructurii critice și încălcări repetate ale spațiului aerian. Refuzul NATO de a activa Articolul 5 în fața acestor agresiuni constante a erodat destul de mult credibilitatea alianței.

Diplomația a eșuat, iar singura șansă a Europei este o nouă structură de forță?

Lipsită de funcția de descurajare, Alianța Nord-Atlantică pare că intinde un covor roșu pentru o eroare de calcul din partea Moscovei, care testează limitele fără a întâmpina o ripostă directă – aeronavele rusești care încalcă azi spațiul aerian al statelor est-europene sunt interceptate la fel ca pe vremea de pace, de parcă nu ar exista un conflict militar la graniță.

Acțiunile administrației americane complică și mai mult ecuația, ignorând garanțiile tradiționale și punând sub semnul întrebării însăși valoarea tratatului nord-atlantic.

Midttun propune abandonarea strategiei actuale, pe care o consideră falimentară. Soluția sa ocolește vulnerabilitățile structurale ale NATO și ale Uniunii Europene, vizând crearea unei Coaliții a Țărilor Europene cu Gândire Similară (CALM). Această structură nu trebuie să aștepte anul 2035 pentru a construi capabilități militare reale.

Forța ei este deja disponibilă și la îndemână - armata ucraineană, forțele speciale, apărarea antiaeriană și unitățile de drone din Ucraina, dublate de forțele aeriene de generația a cincea și capacitățile navale europene. O alianță asumată oficial cu Ucraina ar schimba calculele strategice pe care Rusia le face acum. 

Moscova abia reușește să mențină ritmul operațional exclusiv pe frontul ucrainean, iar perspectiva angajării directe și asumate a forțelor europene ar distruge scenariile ofensive rusești înainte ca ele să fie declanșate. Europa nu mai are nevoie de diplomație sterilă timp de încă un deceniu, timp în care Kremlinul își reface rezervele, ci de forță demonstrată pe teren, acolo unde deciziile se impun cu arma în mână, nu prin rezoluții ignorate.

Cristian Soare este jurnalist și analist în cadrul platformei DefenseRomania, specializat în monitorizarea conflictelor armate și a tehnologiilor de apărare. Cu o experiență de peste 6 ani în cercetare strategică și politici publice, activitatea sa se concentrează pe analiza evoluțiilor din teren în contextul războiului din Ucraina și pe impactul noilor echipamente militare asupra strategiilor de securitate. În calitate de expert colaborator al Digital Forensic Team (DFT), contribuie la activitatea acestei platforme internaționale prin analiza fenomenelor de dezinformare, a influenței maligne și a propagandei. Analizele sale integrează cercetarea geopolitică cu instrumente moderne de investigație, precum OSINT (Open Source Intelligence). Pregătirea sa profesională include o componentă tehnică solidă în securitate cibernetică și managementul riscului informațional, deținând certificări CompTIA Security+, CISCO (CyberOps) și în managementul riscului de securitate. Totodată, este atestat în Business Intelligence, oferind consultanță în analiza strategică a datelor.
Alte știri de interes