Institutul Internațional pentru Studii Strategice (IISS) a analizat deplasările navelor din „flota din umbră” a Rusiei, folosite pentru a ocoli sancțiunile occidentale.
Potrivit studiului, citat de Associated Press, unele dintre acestea au fost, cel mai probabil, utilizate ca platforme de lansare pentru drone.
Raportul examinează 144 de incidente, majoritatea produse la sfârșitul anului 2025, când drone neidentificate au determinat închiderea temporară a mai multor aeroporturi din Germania, Spania și Danemarca. Autorii subliniază însă că acestea reprezintă doar o parte dintre incidentele înregistrate în Europa, analiza fiind limitată la Europa Centrală și de Nord-Vest și excluzând încălcările repetate ale spațiului aerian de pe flancul estic al NATO.
Raportul susține că Rusia a încercat probabil să monitorizeze obiective militare din Marea Britanie, Olanda, Belgia, Franța și Germania pentru a determina statele NATO să își activeze sistemele de apărare aeriană și, astfel, să identifice pozițiile radarelor și eventualele vulnerabilități.
IISS corelează prezența unor nave suspecte cu incidente specifice, deși admite că stabilirea cu certitudine a locului de lansare a dronelor este extrem de dificilă.
- De exemplu, la 3 ianuarie 2025, în timp ce nava Arctica naviga în apropierea coastelor Danemarcei, aproximativ 20 de drone au survolat portul Køge înainte de a se îndrepta spre mare. Aceeași navă, alături de petrolierul Boracay, se afla în zonă și pe 22 septembrie 2025, când activitatea dronelor a dus la închiderea aeroportului din Copenhaga.
- Un alt caz menționat vizează vizita președintelui ucrainean Volodimir Zelenski în Irlanda, în decembrie 2025. Atunci, nava Vezhen - reținută anterior de Suedia în ancheta privind avarierea unui cablu submarin din Marea Baltică - a fost observată în apropierea coastelor irlandeze, alături de o altă navă care avea sistemul de identificare dezactivat.
- În noiembrie 2024 au fost raportate drone deasupra a patru baze americane din Marea Britanie, iar în 2025 Germania a înregistrat peste o mie de incidente similare, inclusiv în apropierea bazelor militare și a fabricilor de armament.
- Drone au fost observate și deasupra bazelor din Olanda și Belgia, unde IISS afirmă că sunt stocate bombe nucleare americane B61, precum și deasupra bazei navale franceze Île Longue, unde sunt dislocate submarine cu rachete balistice nucleare.
Potrivit IISS, Rusia a acționat sub pragul care ar putea declanșa un răspuns colectiv al NATO, beneficiind de faptul că niciuna dintre drone nu a fost doborâtă.
Autorii califică această situație drept un „eșec strategic” pentru Europa. Incidentele au evidențiat limitele actualelor sisteme europene de apărare aeriană în fața amenințărilor reprezentate de drone, care zboară la altitudine joasă și cu viteză redusă, fiind greu de detectat și putând fi lansate chiar din apropierea teritoriului vizat.
Generalul-locotenent suedez Jonny Lindfors a declarat pentru AP că răspunsul la astfel de incidente este complicat de împărțirea responsabilităților între mai multe instituții și de riscul pe care doborârea unei drone îl poate reprezenta pentru populația civilă.
Din cauza dificultății de a demonstra originea aparatelor, doar într-un singur caz un stat a acuzat oficial Rusia: Suedia, după ce o dronă militară a survolat un portavion francez, fiind suspectată că a fost lansată de pe o navă de spionaj rusă. „Ar fi naiv să credem că este doar o coincidență”, a concluzionat Lindfors, referindu-se la numărul mare de incidente.