După ce a anunțat că vrea propriul StarlinK, Ucraina dezvoltă arme pentru interceptarea Oreșnik

Fedir Venislavski, președintele subcomitetului pentru securitatea statului din cadrul Comitetului pentru Securitate Națională, Apărare și Informații al Radei Supreme, a explicat că Kievul vrea o prezență „suverană” în spațiu.

Primul pas a fost satelitul Obria Nano, lansat luna trecută împreună cu compania daneză GomSpace. Este un vehicul de testare pentru o viitoare rețea independentă de comunicații, care ar urma să cuprindă circa 245 de sateliți.

Potrivit The Guardian, Ucraina a efectuat cel puțin trei teste cu sisteme de interceptare în spațiul apropiat.

Bazele de lansare rusești se află dincolo de raza celor mai puternice rachete ucrainene, așa că aceste sisteme sunt concepute să lovească ținte extraatmosferice, inclusiv arme purtate de aeronave care zboară la altitudine foarte mare. „Este o sarcină prioritară. Se lucrează la posibilitatea producției în serie”, a spus Venislavski, recunoscând însă că finanțarea va deveni o problemă serioasă, având în vedere nevoile uriașe ale războiului.

Venislavski a subliniat că restricțiile Starlink, indiferent dacă au venit de la guvernul american sau de la SpaceX, au pus în pericol comanda și controlul armatei ucrainene. El a avertizat că Rusia amenință deja teritoriul ucrainean din spațiul internațional cu rachete Orșhnik și că acest risc nu poate fi subestimat.

În august, rachetele Flamingo au lovit Centrul Spațial de Rachete Progress din Samara, unde se produc rachetele Soiuz-2, distrugând două clădiri, printre care „camera curată” 106A, unde se asamblau plăcile de bază pentru sistemele de lansare. În 2026, Ucraina a atacat și alte obiective ale Roscosmos: un complex mare din Korolev, la nord de Moscova, și un radiotelescop construit în Ucraina, preluat de Rusia în Crimeea.

Experții consideră că toate acestea arată militarizarea rapidă a unui domeniu ale cărui reguli sunt neclare, depășite și greu de aplicat. În septembrie, secretarul Forțelor Aeriene ale SUA, Troy Meink, a recunoscut pentru prima dată că Washingtonul a desfășurat „mijloace de control spațial pe orbită”, pe fondul rapoartelor despre apropierea regulată a sateliților rusești de nave spațiale americane și ale altor state. Peste câteva săptămâni, satelitul rusesc Kosmos-2612 a fost văzut manevrând agresiv lângă un satelit radar comercial al companiei finlandeze Iceye, care furnizează armatei ucrainene imagini 3D ale terenului. Specialiștii au vorbit despre hărțuire deliberată.

Războiul se extinde și în cosmos. Ucraina testează sisteme de interceptare a țintelor din spațiul apropiat

Dr. Olena Grossfeld, de la Universitatea Suedeză de Apărare, spune că „viitorul” războiului spațial a devenit prezent. În opinia ei, spațiul este acum o condiție a succesului militar rus, iar Moscova vede operațiunile ofensive de acolo ca premisă a unui conflict mai larg. Ea a amintit că încă din 2021 generalul american David Thompson vorbea despre atacuri zilnice ale Rusiei și Chinei asupra sateliților SUA, nu neapărat cinetice, dar care au căpătat o importanță aparte în timpul unui război în care toți depind de spațiu pentru informații și comunicații.

Intențiile Rusiei în cazul satelitului Iceye rămân neclare. O ipoteză este că s-a urmărit forțarea lui să consume combustibil pentru corectarea traiectoriei, ceea ce i-ar scurta durata de viață. Moscova a mai folosit bruiajul, orbirea sateliților cu lasere și așa-numiții sateliți inspectori, plasați lângă nave străine. Situația e complicată și de faptul că tratatele internaționale privind activitatea și armele în spațiu nu mai corespund realității.

Victoria Samson, de la Secure World Foundation, observă că tot mai multe state operează în spațiu. 

Limitarea vitezei Starlink în Ucraina a obligat însă la o regândire a dependenței de servicii comerciale, a căror funcționare poate fi nesigură și ale căror decizii sunt uneori influențate ideologic.

Samson amintește și bruiajul GPS din zona baltică, precum și suspendarea temporară a avertizărilor prin satelit ale SUA despre rachetele balistice îndreptate spre Ucraina. În consecință, spune ea, toată lumea își dorește acum propriul Starlink, inclusiv europenii, la fel ca Rusia cu rețeaua „Rassvet”.

Ucraina și UE caută deja alternative. Companiile finlandeze ICEYE și Nokia au semnat un acord cu Ministerul Apărării pentru a studia „comunicații suverane prin satelit”, iar potrivit Axios primii sateliți ar urma să fie lansați în 2028. La începutul lui octombrie, Volodimir Zelenski a spus că țara lucrează la un analog al Starlink, fără alte detalii.