Vulnerabilitate majoră în apărarea aeriană a României: Un radar militar a devenit parțial „orb” din cauza unui aviz MApN suspect, schimbat în doar trei săptămâni
05 Februarie 2026
Bătălia pentru viitorul aviației militare canadiene a intrat într-o fază critică, după ce producătorul suedez Saab a prezentat o ofertă industrială care forțează guvernul de la Ottawa să aleagă între integrarea tehnologică americană și independența strategică. La salonul aeronautic de la Singapore, oficialii suedezi au propus nu doar vânzarea de aeronave, ci transformarea Canadei într-un centru de producție global pentru avionul Gripen.
Această propunere vine într-un moment în care relația dintre Canada și Statele Unite este marcată de tensiuni comerciale și amenințări politice fără precedent, transformând achiziția de avioane de vânătoare într-un test politic.
Oferta industrială a Suediei și miza reindustrializării
Mikael Franzen, directorul de marketing pentru programul Gripen din cadrul Saab, a explicat că o linie de producție în Canada ar fi dimensionată pentru a satisface atât nevoile Forțelor Aeriene Regale Canadiene, cât și cererea de export la nivel internațional. Strategia popusă de suedezi prevede transferul tehnologiei de asamblare și producție către parteneri canadieni, precum compania Bombardier, ceea ce ar genera aproximativ 12.600 de locuri de muncă.
În viziunea Saab, Canada ar putea deveni furnizorul principal de avioane Gripen pentru alte state, inclusiv pentru Ucraina, care are nevoie de peste 100 de astfel de aparate pentru a-și moderniza forțele aeriene pe parcursul anului 2026.
Această propunere este concepută să răspundă direct obiectivului guvernului condus de Mark Carney de a revitaliza industria aeronautică internă. Spre deosebire de programul F-35, unde Canada este doar unul dintre numeroșii subcontractanți, parteneriatul cu Suedia oferă controlul asupra proceselor de modernizare și mentenanță. Pentru oficialii de la Ottawa, posibilitatea de a deține propriile linii de asamblare reprezintă un argument economic puternic în fața presiunilor comerciale externe, oferind stabilitate pe termen lung pentru forța de muncă calificată din provinciile Ontario și Quebec.
Avioanele F-35, subiect de dispută diplomatică
Contextul geopolitic actual a transformat avionul american F-35 dintr-o soluție tehnică într-un subiect de dispută diplomatică. Administrația Trump a utilizat programul militar ca instrument de presiune, amenințând cu excluderea Canadei din acordul NORAD în cazul în care Ottawa optează pentru o alternativă europeană. Totuși, dependența de software-ul american și necesitatea de a primi aprobări de la Washington pentru orice actualizare tehnică sunt văzute ca vulnerabilități majore.
În eventualitatea unei relații bilaterale ostile, capacitatea de apărare a Canadei ar putea fi paralizată prin decizii politice luate la Pentagon, fapt ce alimentează reticența alegătorilor canadieni față de oferta Lockheed Martin.
Sondajele de opinie reflectă o schimbare de atitudine în rândul populației, peste 70% dintre canadieni manifestându-și dorința ca guvernul să aleagă o variantă care să garanteze autonomia strategică națională. Amenințările economice și discuțiile privind suveranitatea teritorială au erodat încrederea în Statele Unite ca partener previzibil.
În acest cadru, Ottawa analizează posibilitatea unei flote mixte, care să combine tehnologia de generația a cincea a avionului F-35 cu dimensiunea flotei și ușurința în desfășurarea misiunilor pe un teritoriu vast oferite de avioanele Gripen produse local, asigurând astfel atât interoperabilitatea cu aliații, cât și protecția intereselor industriale proprii.
Securitatea regiunii arctice, pusă în fața mândriei naționale
Generalul de aviație Jeff Smyth a precizat că cele 88 de avioane planificate inițial ar putea fi insuficiente pentru a proteja spațiul aerian vast al Canadei, mai ales în condițiile unei activități militare rusești intense în zona Arctică. Nevoia de a înlocui rapid vechea flotă de avioane CF-18 Hornet pune guvernul sub o presiune uriașă.
Dacă alegerea pentru F-35 oferă un avantaj tactic imediat prin tehnologia sa stealth, opțiunea suedeză oferă o durabilitate strategică și un cost de operare mult mai mic, adaptat pentru baze aeriene dispersate și infrastructură limitată în nordul extrem.
Decizia finală a premierului Mark Carney va defini direcția politicii externe a Canadei pentru următoarele decenii. Alegerea va arăta dacă Ottawa decide să rămână strâns legată de sistemele de apărare americane, acceptând condițiile politice impuse de Washington, sau dacă va paria pe un parteneriat european care promite o independență industrială costisitoare, dar demnă. Într-un an 2026 care se anunţă dominat de incertitudini geopolitice, bătălia pentru avioanele Canadei a încetat să mai fie o simplă tranzacție comercială, devenind un test fundamental pentru reziliența și suveranitatea statului canadian.
