Într-o perioadă în care negocierile internaționale stagnează, iar conducerea de la Moscova condiționează orice acord de capitularea teritorială a Kievului, comandanții ucraineni, spune Andrii Biletsky într-un interviu acordat recent Reuters, proiectează operațiuni ofensive bazate pe epuizarea capacităților de luptă ale forţelor ruse.
Ipoteza resurselor inepuizabile ale Federației Ruse este tot mai mult contrazisă de realitatea din teren. După mai bine de patru ani de conflict la scară largă, armata rusă înregistrează un deficit acut de personal instruit și o degradare profesională severă la nivelul ofițerilor de comandă.
Ofensivele rusești actuale din estul Ucrainei sunt concentrate asupra aliniamentului defensiv format din localitățile Kostiantynivka și Sloviansk. Menținerea fermă a acestor flancuri de către trupele ucrainene obligă unitățile ruse să execute asalturi directe cu pierderi umane și materiale imposibil de suportat pe termen lung.
Lipsa efectivelor militare calificate împiedică Rusia să mai realizeze străpungeri mecanizate de adâncime, ritmul avansului fiind decimat comparativ cu operațiunile desfășurate în anii precedenți. Evaluările independente indică un alt aspect important - forțele ruse vor atinge punctul de epuizare critică înaintea trupelor ucrainene, în ciuda problemelor de recrutare cu care se confruntă Kievul.
Războiul de uzură este susținut de o cursă a înarmării tehnologice în care ambele armate caută să obțină avantaje tactice imediate. Eficiența trupelor ruse este afectată direct de disfuncționalitățile majore ale rețelelor de comunicații, rezultat al restricțiilor impuse asupra utilizării terminalelor Starlink de către inamic.
În acest timp, armata ucraineană accelerează integrarea sistemelor autonome pentru a compensa deficitul de trupe de infanterie și a crește letalitatea loviturilor.
Corpul 3 Armată testează și implementează operațiuni de asalt combinat în care vehiculele terestre fără pilot și dronele purtătoare de armament greu înlocuiesc soldații în cele mai periculoase sectoare. Ținta asumată de comandanții ucraineni este ca 30% din misiunile de luptă să fie executate de sisteme robotizate până în anul 2027.
În replică, forțele ruse alocă resurse considerabile pentru dezvoltarea și desfășurarea dronelor ghidate prin fibră optică, sisteme proiectate special pentru a anula efectele echipamentelor ucrainene de război electronic.
Aceste evoluții tehnologice și rata ridicată a pierderilor inamice fundamentează strategia militară a Kievului pentru următoarele șase luni. Obiectivul imediat nu este recucerirea instantanee a întregului teritoriu ocupat, un demers nerealist din punct de vedere logistic, ci ocuparea și securizarea unor puncte strategice care să elimine posibilitatea unui șantaj din partea Moscovei.
Controlul asupra regiunii Donețk rămâne principalul blocaj în calea oricărui acord. Singura metodă prin care conducerea politică și militară a Rusiei poate fi forțată să renunțe la pretențiile sale maximaliste este presiunea armată susținută și degradarea continuă a capacității sale ofensive.
Orice discuție despre un armistițiu stabil trebuie purtată exclusiv de pe o poziție de forță militară confirmată în teren, nu pe fondul oboselii politice a aliaților occidentali.
Următoarele șase luni vor determina capacitatea Ucrainei de a respinge condițiile dictatului rusesc și de a impune un format de negociere în care Moscova este constrânsă să accepte realitatea epuizării propriilor sale forțe armate. Fără o inițiativă tactică fermă în acest interval critic, negocierile de pace riscă să se transforme într-o simplă oficializare a ocupației militare ruse.
Reducerea masivă a prezenței militare americane în Europa: Ce înseamnă decizia SUA de a tăia la jumătate capacitățile de atac la mare distanţă alocate NATO
