Defense România News Azerbaidjanul acuză un general armean de genocid și îl plasează pe lista celor urmăriți internațional

Azerbaidjanul acuză un general armean de genocid și îl plasează pe lista celor urmăriți internațional

Armata azeră, sursă foto: Ministerul Apărării din Azerbaidjan Facebook
Generalul Seyran Ohanyan, fost ministru al Apării în Armenia, acuzat de genocid, a fost plasat de Azerbaridjan pe lista celor urmăriți internațional.

Autoritățile azere l-au plasat pe lista celor urmăriți internațional pe generalul armen Ohanyan, acesta fiind acuzat, potrivit Public Radio of Erevan, care citează presa azeră, de genocid.

Pe numele fostului ministru al apărării a fost emis un dosar penal în baza articolului 103 din Codul penal al Azerbaidjanului. Acesta este acuzat de genocid. Nu se precizează mai detaliat acuzele care i se aduc generalului armean în vârstă de 58 de ani.

Cert este că Ohanyan a fost cel care a gestionat criza din Nagorno-Karbah din aprilie 2016. Atunci luptele au fost reluate fiind cel mai grav incident de la armistițiu din 1994 și până la ceea ce s-a întâmplat în septembrie 2020.

Totodată, pe data de 11 noiembrie Tribunalul Militar din Baku a decis arestarea în lipsă a lui Seyran Ohanyan.

Generalul Seyran Ohanyan a condus Ministerul Apărării de la Erevan în perioada aprilie 2008 - octombrie 2016.

CITEȘTE ȘI: Ministrul Apărării din Armenia, înlocuit după înfrângerea militară în Nagorno-Karabah

Pe data de 10 noiembrie 2020 s-a semnat un acord de pace între Armenia şi Azerbaidjan sub egida Rusiei. Acordul a încheiat aproape şapte săptămâni de lupte intense în Nagorno Karabakh, o enclavă muntoasă disputată de zeci de ani între aceste două ţări caucaziene. Azerbaidjanul a recucerit mari teritorii care se aflau sub control armean de la începutul anilor 1990. 

Conflictul din Nagorno-Karabah

Armenia şi Azerbaidjan sunt în conflict de aproape 30 de ani pentru controlul asupra regiunii separatiste azere Nagorno-Karabah.

Enclavă cu majoritate armeană alipită în 1921 la Azerbaidjan de autorităţile sovietice, Nagorno-Karabah şi-a proclamat unilateral independenţa în 1991, cu sprijinul Armeniei.

A urmat un război între Armenia şi Azerbaidjan. O încetare a focului a fost încheiată în 1994. De atunci, negocierile în vederea unui tratat de pace sunt mediate de Grupul de la Minsk - un grup de mediatori internaţionali coprezidat de Rusia, Franţa şi SUA.

Reluarea conflictului anul acesta a fost cel mai grav incident dintre cele două state din ultimii 30 de ani.

Tudor Curtifan este jurnalist, analist de politică externă și internă și din 2018, redactor-șef al publicației DefenseRomania, cea mai mare publicație media din România din arealul geostrategic. A absolvit Facultatea de Istorie din cadrul Universității din București, unde a urmat și un program de masterat. Ulterior a parcurs programul „Securitate și bună guvernare” în cadrul Universității naționale de Apărare „Carol I” (UNAp). Publică și participă activ ca speaker sau moderator la conferințe internaționale în domeniul securității și politicii externe și interne, precum și la diferite emisiuni TV. Printre ariile sale de interes se numără contrapropaganda, spațiul ex-sovietic, industria de apărare sau integrarea noilor tehnologii în teatrele de operații.
Alte știri de interes