NATO a elaborat un plan de răspuns în trei etape în cazul unui atac rusesc. Dronele și sistemele robotizate vor duce greul în prima linie
19 August 2026
Finlanda suspectează că un avion rusesc a încălcat spațiul aerian al țării joi după-amiază în vestul Golfului Finlandei, a anunțat Ministerul Apărării de la Helsinki.
'Orice presupusă încălcare a spațiului aerian este tratată cu seriozitate. O anchetă este în desfășurare', a declarat ministrul finlandez al apărării, Antti Hakkanen, citat într-un comunicat, potrivit agențiilor Agerpres și AFP.
Poliția de frontieră finlandeză desfășoară ancheta cu privire la acest incident, potrivit ministerului.
Alte episoade similare au avut deja loc în această țară nordică ce împarte o frontieră de 1.340 de kilometri cu Rusia.
În mai și iunie, două avioane militare rusești au fost suspectate de încălcarea spațiului aerian finlandez, în largul Peninsulei Porkkala și orașului Porvoo, la est de capitala Helsinki. Însărcinatul cu afaceri al Rusiei a fost convocat în urma acestor două evenimente.
După invazia rusă în Ucraina, Finlanda a pus capăt mai multor decenii de nealiniere militară prin aderarea la NATO în aprilie 2023, reamintește AFP.
Marele „succes” strategic al Rusiei: A vrut să îndepărteze NATO de la graniță prin invadarea Ucrainei, dar a adăugat 1.340 de km de graniță cu NATO și a îngropat conceptul de finlandizare
Finlanda și Suedia au cerut aderarea la NATO încă din 2022, ca reacţie la invazia rusă din Ucraina, dar procesul a fost ţinut în loc de Turcia şi Ungaria. Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan bloca din mai 2022 intrarea în NATO a Finlandei şi a vecinei acesteia Suedia. Ankara a acuzat în special Suedia de pasivitate în faţa teroriştilor kurzi refugiaţi în această ţară, cerând extrădări asupra cărora guvernul nu are ultimul cuvânt.
Aderarea Finlandei la NATO, din aprilie 2023, a adăugat 1.340 de kilometri de graniță directă între Alianță și Rusia, dublând peste noapte frontiera terestră comună și transformând invazia Ucrainei într-un eșec geostrategic major pentru Kremlin. Deși Moscova a justificat războiul prin dorința de a opri extinderea NATO, rezultatul a fost diametral opus, căci Alianța a ajuns la doar câteva sute de kilometri de bazele submarine nucleare din Peninsula Kola, Marea Baltică fiind deja controlată de Aliați. Rusia este acum obligată să acopere un flanc nordic imens cu resurse militare deja trimise pe frontul ucrainean.
Totodată, acest pas a îngropat definitiv conceptul de finlandizare, politica de neutralitate strictă menținută de Helsinki timp de peste șapte decenii pentru a nu deranja Moscova.
Finlanda s-a alăturat Alianței nu doar ca beneficiar, ci ca un furnizor solid de securitate, aducând o armată bine pregătită, cu o rezervă de peste 800.000 de soldați și una dintre cele mai puternice artilerii din Europa.
