Sfârșitul risipei de muniție strategică: Forțele Aeriene ale Ucrainei confirmă prima interceptare aeriană a unei drone Geran cu rachete ghidate APKWS II
22 Februarie 2026
Prăbușirea arhitecturii de securitate franceze în Africa în ultimul deceniu reprezintă cel mai sever eșec strategic al Parisului de la sfârșitul perioadei coloniale. Datele din februarie 2026 confirmă faptul că Franța a fost eliminată din 70% din statele unde deținea anterior baze militare, în timp ce Federația Rusă și-a extins prezența în nouă țări și a securizat contracte tehnico-militare cu 43 de guverne de pe continent.
După cum arată o amplă investigaţie realizată de Comunitatea internațională de analiză și informare Resurgam şi preluată de publicaţia Militarnyi, această reconfigurare a influenţei pe continentul African nu este un proces accidental, ci rezultatul unei campanii sistematice de război hibrid prin care Rusia a exploatat vulnerabilitățile democratice și memoria istorică pentru a instala regimuri autocratice dependente de protecția Kremlinului.
Eșecul doctrinei „parteneriatului între egali” a președintelui Emmanuel Macron a creat un vid de putere pe care serviciile de informații ruse l-au ocupat instantaneu. Retragerea trupelor franceze din Mali, Burkina Faso și Niger, sub presiunea unor campanii masive de dezinformare și a ostilității publice, a lăsat aceste state sub controlul unor junte militare care au oferit suveranitatea națională în schimbul supraviețuirii politice.
Proiectul de dezinformare „Lakhta”
Moscova nu oferă asistență pentru dezvoltare sau democratizare, ci un model de securitate asimetric unde grupurile paramilitare, rebranduite recent sub numele de „Corpul African”, asigură protecția liderilor puciști în schimbul accesului nestingherit la resursele naturale.
Instrumentarul rus de război hibrid se bazează pe controlul narativului, o componentă esențială în „era informației”. Proiectul de dezinformare „Lakhta”, coordonat anterior de Evgheni Prigojin și preluat acum de structurile GRU, a orchestrat în 2024 nu mai puțin de 16 campanii transnaționale împotriva intereselor occidentale în Africa.
Prin utilizarea rețelelor de influență digitală și a unor activiști locali plătiți, Rusia a reușit să transforme imaginea Franței dintr-un garant al stabilității într-o „putere colonială anacronică”. Această tactică a permis Moscovei să își construiască un brand de „eliberator”, deși acțiunile sale vizează exclusiv extragerea de materii prime strategice pentru finanțarea agresiunii împotriva Ucrainei.
Strategia „arme contra resurse”
Demantelarea instituțiilor democratice este condiția sine qua non pentru expansiunea rusă. În 13 din cele 28 de țări unde Rusia desfășoară operațiuni de influență, există conflicte active pe care Moscova le întreține pentru a justifica prezența mercenarilor săi. Strategia „arme contra resurse” a generat venituri de cel puțin 2,5 miliarde de dolari din exploatarea ilegală a aurului în Sudan și Mali de la începutul invaziei la scară largă a Ucrainei.
Această finanțare externă permite Kremlinului să ignore sancțiunile occidentale și să mențină un pol de regimuri autoritare care votează sistematic în favoarea Rusiei în cadrul Adunării Generale a ONU.
Actuala fază a confruntării se deplasează spre est, vizând state cu tradiții democratice mai solide, precum Nigeria și Ghana. Rusia a început deja să testeze reziliența acestor sisteme prin infiltrarea industriei cinematografice Nollywood și prin campanii de piraterie digitală care costă economia Nigeriei peste 1,5 miliarde de dolari anual.
Victoria sau eșecul modelului hibrid rus în aceste regiuni va determina dacă Africa va rămâne o zonă de parteneriat internațional sau se va transforma într-un rezervor de resurse și voturi pentru axa autocratiilor globale. Parisul și aliații săi europeni trebuie să înțeleagă că simpla retragere tactică și redirecționarea resurselor către frontul european nu fac decât să accelereze izolarea Occidentului pe scena mondială.
