Armata română testează noile tehnologii: Drone și radare, într-o imagine operațională comună la poligonul Prislop

Operatorii economici și-au testat soluțiile alături de militari, inclusiv capacitatea dronelor, a sistemelor ISR și a sistemelor de armă de a schimba date cu sistemele de comandă și control (C2).

Informațiile primite erau afișate, în timp aproape real, pe hărțile operaționale din punctele de comandă ale eșaloanelor tactice. Integrarea le permitea militarilor să urmărească situația din zona de responsabilitate și să transmită comenzi către dronele integrate, în funcție de specificul fiecăreia.

„Activitatea a reprezentat o nouă oportunitate pentru testarea soluțiilor tehnologice din portofoliul operatorilor economici, într-un cadru operațional complex”, a transmis SMFT pe rețelele sociale.

La exercițiu au fost prezenți șeful SMFT, generalul-locotenent Ciprian Marin, și locțiitorul pentru operații și instrucție, generalul de brigadă Cezar Cucoș. 

Firmele și-au prezentat soluțiile din mai multe domenii:

·         drone terestre (UGV), drone aeriene (UAS) și drone FPV;

·         sisteme de detecție și avertizare timpurie;

·         sisteme de comandă și control și software pentru analiza datelor de la senzori;

·         sisteme de război electronic și de combatere cinetică și non-cinetică a dronelor.

La Prislop au participat 27 de operatori economici, printre care Hanwha Aerospace, Indra, Quantum Systems, C.N. ROMARM împreună cu producătorul israelian de vehicule terestre fără pilot Roboteam, STARC4SYS, BlueSpace Technologies, Autonomous Flight Technology (AFT) și Interactive Software (ISW).

Scenariul a presupus o confruntare între forțele albastre și forțele roșii, fiecare cu propria zonă de responsabilitate în relieful montan și împădurit al poligonului. 

Aflată printre companiile invitate, Interactive Software (ISW) a asigurat integrarea sistemelor în platforma software BC2A, utilizată în punctul de comandă al batalionului din tabăra albastră.

De la senzori la harta din punctul de comandă

Obiectivul echipei ISW a fost să furnizeze statului major al batalionului și eșaloanelor subordonate „o imagine operațională comună cât mai apropiată de realitate”, a explicat pentru DefenseRomania Marian Ivănescu, directorul general al companiei. Aceasta se baza pe informațiile primite de la echipamentele și sistemele ISR despre spațiul aerian și terestru din responsabilitatea batalionului.

Potrivit acestuia, echipa a integrat, în aproximativ trei săptămâni, toate sistemele inteligente puse la dispoziție de operatorii economici participanți la exercițiu din cadrul batalionului din tabăra albastră: radare de supraveghere a spațiului aerian al batalionului, drone de supraveghere și de atac, precum și sisteme cu senzori de prezență și supraveghere pentru protecția perimetrală.

Aplicația C2 primea poziția și starea fiecărui sistem, alertele generate de senzori și datele despre țintele detectate. Pentru țintele aeriene, recepționa pozițiile în trei dimensiuni și identificatorii acestora. Informațiile erau salvate centralizat de aplicație, prin intermediul căreia ofițerii de stat major le puteau analiza și corela pentru a identifica potențialele ținte care necesitau o acțiune potrivit sarcinilor exercițiului. Pe harta operațională, fiecare element recepționat de la sistemele ISR putea fi marcat ca amic, inamic, neutru sau neidentificat.

Ofițerul responsabil de un anumit sector putea selecta pe hartă simbolul unui sistem ISR și putea primi în aplicație fluxul video și metadatele aferente, în timp aproape real. „Sistemul C2 putea gestiona simultan fluxuri de date de la mai multe surse”, a explicat Marian Ivănescu.

Din punctul de comandă, statul major putea transmite comenzi către drone, în funcție de specificul fiecăreia: de exemplu, deplasarea într-o anumită zonă și supravegherea unei arii. În același timp, ofițerii urmăreau imaginile transmise din aer. Aplicația era folosită și pentru comunicarea cu companiile, plutoanele și grupele. Prin intermediul ei, statul major putea primii alerte, rapoarte/cereri și putea transmite mesaje și ordine fragmentare.

În funcție de nivelul de integrare atins cu fiecare sistem, datele ajungeau în punctul de comandă automat sau semiautomat. Pe baza lor, comandanții puteau decide dacă o țintă care intra în zona de responsabilitate a batalionului trebuia supravegheată în continuare, bruiată sau neutralizată.

Rolul standardelor NATO în integrarea sistemelor

Multe dintre sistemele ISR prezente la Prislop dispuneau de interfețe de schimb de date bazate pe standarde NATO. Potrivit directorului ISW, în aceste cazuri efortul tehnic a fost minim: după conectare, schimbul de date a funcționat, iar integrarea în platforma C2 a presupus doar implementarea unei interfețe de utilizare specifice fiecărui tip de sistem.

Pentru celelalte sisteme, ISW și producătorii au convenit asupra mesajelor care urmau să fie schimbate în cadrul exercițiului și au făcut schimb de specificații ale interfețelor de programare. Directorul ISW a explicat că tipurile de informații vizate erau, în esență, aceleași: starea și poziția sistemului, apoi pozițiile țintelor detectate și ulterior identificate. Diferea modul în care fiecare producător își structurase datele.

Marian Ivănescu subliniază însă caracterul experimental al rezultatului: „Ce am realizat în aceste săptămâni este un demonstrator de integrare, un proof of concept.” Trecerea la un sistem exploatabil operațional presupune cerințe clar definite împreună cu beneficiarul și un plan de testare și evaluare, cu rezultate măsurabile, derulat alături de utilizatorul final.

În acest context, directorul ISW invocă experiența din Ucraina și susține că implicarea directă a producătorului și a beneficiarului, de la definirea cerințelor și a conceptelor de operare până la validarea în poligon, poate accelera dezvoltarea unor sisteme performante și în condiții de pace.

Ce aduce testarea în teren

Pentru ISW, terenul a contat la fel de mult ca integrarea. Zona împădurită și muntoasă a impus o rețea de comunicații adaptată locului. Firmele și-au adus propriile terminale de comunicații prin satelit și le-au pus în comun, astfel încât punctul de comandă să rămână conectat cu sistemele dispersate în zona batalionului.

Relieful a pus la încercare și VISAN (Visual Intelligence for Safe Autonomous Navigation), soluția ISW bazată pe inteligență artificială, care permite dronelor să navigheze fără semnal GPS. Potrivit lui Marian Ivănescu, modelele de inteligență artificială ale VISAN fuseseră antrenate pentru relieful montan doar în condiții simulate. Exercițiul a permis testarea și optimizarea soluției în condiții reale.

Directorul ISW subliniază că testele în laborator nu pot reproduce integral complexitatea condițiilor din teren și consideră esențial accesul industriei de apărare la poligoane. El apreciază că, în condițiile reglementărilor aplicabile, zborurile cu drone, inclusiv cele de testare, devin prohibitive pentru un dezvoltator și vede în poligoane o soluție practică pentru desfășurarea acestor activități.

Același argument privește testarea în condiții de război electronic. Comportamentul unui sistem de navigație sub bruiaj depinde de intensitatea acestuia și de distanța față de sursă. Reproducerea integrală a condițiilor din teren în laborator este dificilă, ceea ce susține necesitatea testelor în poligoane dedicate, în colaborare cu utilizatorul militar.

Concepția de operare și pregătirea personalului

Potrivit directorului ISW, militarii au apreciat realismul scenariului. Exercițiul a evidențiat și efortul necesar pentru analiza și corelarea informațiilor primite de la senzori. Utilizarea sistemelor digitale și a inteligenței artificiale trebuie însoțită de adaptarea programelor de formare și specializare, astfel încât operatorii și personalul de stat major să poată exploata eficient noile tehnologii și fluxuri de informații.

În opinia lui Marian Ivănescu, integrarea tehnică trebuie însoțită de definirea concepției de operare, a regulilor de exploatare, inclusiv a celor de natură juridică, și a rolurilor operatorilor. La Prislop au fost stabilite reguli ad-hoc pentru demonstrarea viabilității conceptelor, distincte pentru sistemele ISR și pentru sistemele de armă. Utilizarea operațională va necesita revizuirea procedurilor standard de operare și introducerea unora noi. Ar putea apărea și roluri noi în statele majore.

După discuțiile de la Prislop, spune Marian Ivănescu, conducerea SMFT și-a exprimat interesul de a continua la București dialogul cu industria despre definirea noilor concepte de operare, actualizarea procedurilor și identificarea nevoilor de instruire a echipelor care vor exploata aceste sisteme.

„O capabilitate înseamnă sisteme funcționale, personal instruit și proceduri de operare. Abia când toate aceste componente funcționează împreună putem vorbi despre o capabilitate”, a concluzionat directorul general al ISW.