”Ordinea internațională e sfărâmată în bucăți”. Raport îngrijorător al Conferinței de Securitate de la München: Dependența aliaților de armata și sistemele SUA își atinge limitele
09 Februarie 2026
În prezent Federația Rusă și China sunt într-un moment în istorie în care au dezvoltat, așa cum anunțau Vladimir Putin și Xi Jinping, „o prietenie fără limite”. Istoria e însă o scenă a numeroase confruntări între cele două state iar „prietenie fără limite” nu există în această arenă.
China și Rusia au dispute teritoriale majore, mai ales în Orientul Îndepărtat și au fost până nu de mult competitori din perspectivă de securitate sau economică.
Războioul rus împotriva Ucrainei a schimbat radical acest statu quo, Moscova fiind azi dependentă economic și militar de China, fără a cărei sprijin tăcut nu ar putea continua să își susțină agresiunea în contextul sancțiunilor istorice la care e supusă.
Prețul e pe măsură: O Rusie pe care Putin a transformat-o mai degrabă într-un vagon la locomotiva chineză.
Iar cifrele spun totul: China, cu un PIB de aproximativ 20 de trilioane de dolari în comparație cu cele 2.5 trilioane ale Rusiei, China nu doar că a „devorat-o” economic, dar joacă într-o altă ligă și tehnologic.
În scenariul unei confruntări maritime Rusia ar fi zdrobită de China
Avioane J-15 pe portavionul chinez Liaoning, sursă foto: Ministerul Apărării din China
Sigur că un asemenea scenariu azi e greu de imaginat, dar în istorie nu există „prietenii permanente” iar Beijingul nu uită cu siguranță de rapturile teritoriale din sec. XIX când China a fost obligată să cedeze Imperiului Țarist aproximativ 1 milion de kilometri pătrați, acorduri la care chinezii se raportează și azi ca fiind „tratatele ilegale”.
Jucându-se cu scenariul unei confruntări maritime în Orientul Îndepărtat între cele două state, expertul militar Brandon J. Weiche ajunge într-o analiză publicată în revista National Interest la concluzia că Rusia, „a doua armată a lumii”, ar fi zdrobită într-o confruntare maritimă împotriva Chinei.
„Ce s-ar întâmpla dacă, dintr-un motiv sau altul, alianța chino-rusă s-ar destrăma și ar izbucni un conflict pentru controlul Vladivostokului?”, se întreabă Weiche, care consideră că rușii au puține atuuri, printre care capacitatea submarinelor lor, dar și rachetele de croazieră Kalibr sau cele hipersonice Zircon. Există și câteva nave de suprafață performante, precum crucișătorul Kirov, Amiral Nahimov.
Însă în rest flota rusă e bătrână iar personalul de pe navele de suprafață nu se ridică la performanțele celui care formează flota de submarine.
Maritim, din perspectiva navelor moderne, a numărului acestora sau a avansului tehnologic, rușii ar fi zdrobiți de chinezi, arată Brandon Weiche.
Ritmul nebun cu care chinezii construiesc sisteme noi de armament și dezvoltă noi tehnologii îi sperie pe americani
Deși încă departe de nivelul dezvoltării tehnologice pe care l-au atins SUA, ascensiunea Chinei ar trebui să ne provoace coșmaruri, afirmă analistul american.
Photo source: U.S. Navy
”China produce azi sisteme avansate la o scară atât de mare care ar trebui să ridice îngrijorări serioase pentru oricine din Occident”, scrie Weiche.
Ce nu afirmă însă expertul american e că întreaga ascensiune militară a Chinei s-a bazat pe vaste rețele de proporții greu de imaginat, pe tot ceea ce înseamnă spionaj militar.
În urma SUA din punct de vedere tehnologic, China dispune astăzi de cea mai mare flotă din lume raportat la numărul de nave, cu aproximativ 370–390 de nave de luptă.
Coloana vertebrală a acestei flote este formată din crucișătoarele din clasa Type 055 și distrugătoarele din clasa Type 052D, nave puternic înarmate, completate de trei portavioane deja operaționale și de planul de a construi încă cel puțin șase în următorul deceniu. Pe aceste portavioane, Beijingul intenționează să opereze avioane moderne, precum J-35, un aparat stealth de generația a cincea.
Deși submarinele chineze se modernizează constant, ele rămân punctul slab al flotei, domeniu în care Rusia păstrează încă un avantaj calitativ, dar nu și cantitativ.
Portavionul chinez Liaoning și grupul său de luptă navală, sursă foto: Ministerul Apărării din China
Doctrina navală a Chinei este centrată pe utilizarea masivă a rachetelor. Chinezii dispun de un arsenal în creștere de rachete antinavă cu rază lungă, sprijinit de o apărare aeriană densă și de o integrare avansată cu sistemele terestre de informații, supraveghere și recunoaștere (ISR).
Chiar dacă submarinele ruse ar provoca pierderi inițiale într-un scenariu ipotetic analizat de Brandon J. Weiche, Rusia ar fi rapid depășită numeric iar industria rusă nu ar putea ține pasul cu industria chineză.
Pierderea câtorva nave sau submarine ar fi un șoc major pentru ruși, care nu au capacitatea de producție a Chinei, mai ales după epuizarea resurselor în urma războiului din Ucraina. Și într-un conflict de uzură, avantajul ar înclina decisiv în favoarea Chinei.
„Așa cum americanii încep să înțeleagă acum, și rușii ar putea descoperi, pe pielea lor, că China obține dominația regională în Indo-Pacific. Până atunci însă, cea care se confruntă cu această realitate e SUA”, conchide Brandon J. Weiche.
