Momentul a fost confirmat public de Recep Tayyip Erdogan și marchează intrarea oficială a platformei în dotarea forțelor de securitate ale Turciei, la capătul unui program de dezvoltare în cadrul căruia au fost executate deja 600 de zboruri de testare și antrenament.
Turcia, prima țară din lume care introduce în serviciul activ avioane de vânătoare fără pilot
Viteza cu care industria turcă a dus acest proiect de la imagini grafice la serviciul operativ contrastează puternic cu ritmul lent al programelor similare din Europa și Statele Unite. Baykar a început dezvoltarea Kizilelma în 2021 din fonduri proprii, prezentând primele concepte în luna iulie a aceluiași an. Primul prototip a ieșit de pe linia de asamblare în martie 2022, a intrat în etapa de testare la sol în noiembrie și a efectuat primul zbor în decembrie 2022, cu multe luni înainte de termenul stabilit inițial pentru 2023.
Ulterior, platforma a demonstrat capacitatea de zbor în formație alături de drona grea Bayraktar AKINCI, dar și alături de avioane cu pilot, precum F-16 ale echipei de acrobatie SOLOTURK, aparatele F-5 ale echipei acrobatice Turkish Stars și aeronava italiană M-346 a companiei Leonardo.
Cum a depășit industria turcă de apărare ritmul programelor occidentale
Intrarea Kizilelma în serviciul activ rezolvă practic o dezbatere care domina doctrina militară de mai mulți ani, aceea dacă avioanele fără pilot pot îndeplini doar roluri secundare de sprijin pentru avioanele cu pilot.
În Statele Unite, agenția DARPA a arătat încă din 2020, în cadrul testelor AlphaDogfight, că un algoritm de inteligență artificială poate învinge un pilot experimentat de F-16 în cinci lupte aeriene consecutive, continuând experimentele în zbor real în 2023 și 2024 cu aeronava X-62A VISTA împotriva unor F-16 pilotate de oameni.
În Europa, suedezii de la Saab și compania germană Helsing au testat în iunie 2025 sistemul de inteligență artificială Centaur pe un Gripen E împotriva unui Gripen D pilotat uman. Turcia nu a așteptat însă finalizarea tuturor acestor etape experimentale occidentale și a pus în operare o platformă proiectată din start să execute misiuni de luptă aer-aer, precum și lovituri asupra țintelor terestre și navale.
După cum subliniază analistul militar Can Kasapoglu de la Hudson Institute, aspectul care diferențiază fundamental proiectul turcilor de conceptele occidentale clasice de tip loyal wingman este gradul ridicat de autonomie tactică. Baykar și ASELSAN nu au construit un simplu UAV care să transporte rachete suplimentare pentru un avion cu pilot, ci un sistem de luptă complet, capabil să concureze de la egal la egal cu avioanele de generația a patra și 4.5.
În noiembrie 2025, în timpul unor teste desfășurate, Kizilelma a detectat, a urmărit cu radarul MURAD și a distrus o țintă aeriană cu reacție folosind o rachetă aer-aer GOKDOGAN cu rază lungă de acțiune. În aprilie 2026, sistemul pasiv KARAT a detectat un avion de pasageri de la o distanță de aproximativ 109 kilometri fără a emite semnale radar care ar putea trăda poziția aparatului, iar în iulie 2026 un exemplar de serie Kizilelma S2 a executat primele trageri cu muniție reală din compartimentul intern de armament, lansând muniții ghidate TEBER-82 și TOLUN.
Din punct de vedere tehnic, Bayraktar Kizilelma are o lungime de 14,5 metri, o anvergură a aripilor de 10 metri, o greutate maximă la decolare de 8,5 tone și poate transporta o sarcină utilă de până la 1,5 tone. Compartimentele interne de armament îi permit să păstreze o amprentă radar redusă, esențială în spații aeriene contestate. Aeronava atinge o viteză de croazieră de aproximativ 0,6 Mach și o viteză maximă de până la 0,9 Mach, are o autonomie de zbor de peste trei ore, o rază de luptă declarată de 500 de mile marine și un plafon de zbor de 12.000 de metri, cu o altitudine operațională uzuală de 7.620 de metri.
Decolarea, rulajul pe pistă, zborul de croazieră și aterizarea pot fi executate autonom. Pachetul de armament aflat în curs de extindere cuprinde rachetele aer-aer GOKDOGAN, munițiile ghidate, prin satelit sau laser TOLUN, TEBER-82 și LGK-82, racheta aerobalistică JET-230, precum și rachete de croazieră de diferite dimensiuni.
Avionul de vânătoare fără pilot Kizilelma propulsat de motoare ucrainene
Programul Kizilelma reflectă și axa industrială tot mai strânsă dintre Turcia și Ucraina, dezvoltată pe fondul războiului declanșat de Rusia. Dacă la începutul invaziei din 2022 dronele turcești Bayraktar TB-2 au lovit coloanele blindate și logistica rusă, astăzi motoarele ucrainene asigură propulsia noului avion de vânătoare fără pilot al Ankarei. Baykar planifică cinci variante ale platformei, desemnate A, B, CA, CB și D. Primele loturi utilizează motorul turboreactor ucrainean AI-25TLT, iar configurațiile următoare trec la motorul AI-322F cu postcombustie, testat deja pe unul dintre prototipuri pentru creșterea vitezei, atingerea regimului supersonic rămânând obiectivul etapei următoare.
În paralel, Turcia dezvoltă motoare naționale prin programele TF6000 și TF10000 ale companiei TEI, pentru a-și asigura independența pe termen lung. Deși Kievul a semnat deja acorduri cu Franța și Suedia pentru modernizarea aviației sale cu pilot, integrarea escadrilelor de Kizilelma în bazele aeriene ucrainene în anii 2030 reprezintă o posibilitate realistă.
O direcție strategică separată vizează aviația navală. Varianta Kizilelma CA este proiectată special pentru a decola și ateriza pe nave cu punți scurte de zbor, fiind legată direct de viitorul portavion turc din programul MUGEM și de experiența deja acumulată pe nava de asalt amfibiu TCG Anadolu, care a operat drone Bayraktar TB-3 în exerciții NATO. Pentru statele care nu își permit costurile uriașe ale portavioanelor clasice și ale escadrilelor de avioane îmbarcate cu pilot, o flotă aeriană navală fără pilot schimbă radical calculele bugetare și operaționale.
Un detaliu semnificativ din comunicatul Baykar îl reprezintă formularea utilizată pentru beneficiarul primelor trei aparate, respectiv forțele de securitate ale Turciei, fără a nominaliza instituția exactă care le-a preluat. Această ambiguitate amintește de modul în care războiul din Ucraina a estompat granița dintre operațiunile militare convenționale și acțiunile serviciilor de informații, unde structuri precum SBU, responsabil de Operațiunea Spiderweb și de loviturile asupra Podului Kerci, sau serviciul de informații militare GUR au dezvoltat propriile capabilități de atac fără pilot. Indiferent dacă primele Kizilelma vor opera exclusiv sub comanda Forțelor Aeriene Turce sau și în cadrul altor structuri de securitate, modelul operațional este deja în mișcare.