Administrația regională din Leningrad a raportat vineri neutralizarea a 36 de aparate de zbor fără pilot, susținând oficial absența victimelor. Totuși, înregistrările realizate de martori oculari confirmă explozii majore în proximitatea porturilor strategice Primorsk și Ust-Luga. Acesta este al treilea atac documentat asupra hub-urilor din Marea Baltică în decurs de o săptămână, acțiunile anterioare fiind înregistrate pe 23 și 25 martie.
Blocarea exporturilor în Marea Baltică
Importanța operațiunii este definită de volumul de marfă gestionat prin Primorsk și Ust-Luga, porturi care asigură aproximativ 40% din totalul exporturilor rusești de țiței, adică circa 2 milioane de barili pe zi, precizează radioul polonez RMF24. Impactul loviturilor este vizibil prin suspendarea temporară a activității raportată de Reuters la data de 25 martie. Deși terminalul din Primorsk a fost redeschis joi, acesta operează la o capacitate diminuată din cauza daunelor provocate infrastructurii de stocare și pompare.
Atacurile cu drone ucrainene au generat incendii de amploare care s-au extins rapid către petrolierele aflate la operare. Concomitent cu atacul asupra porturilor, dronele au vizat și aeroportul Pulkovo din Sankt Petersburg, provocând întârzierea sau anularea a peste 60 de zboruri comerciale, fapt ce confirmă extinderea zonei de insecuritate în interiorul teritoriului rus.
Obiectivul ucrainenilor: Distrugerea capacităților rusești de rafinare
Strategia Kievului vizează scoaterea din funcțiune a lanțului de procesare, nu doar a celui de transport. Recent, rafinăria Kirishi din regiunea Leningrad, una dintre cele mai mari unități de procesare din Rusia, a oprit fluxul de producție în urma unui atac care a generat incendii la instalațiile de prelucrare. Această unitate se adaugă unei liste tot mai lungi de facilități scoase din circuitul economic:
Rafinăria din Saratov a pierdut o unitate critică de distilare pe 21 martie, afectând direct 2,2% din capacitatea totală de prelucrare a Federației Ruse.
Unitatea Lukoil din Volgograd rămâne parțial inactivă după loviturile din februarie, impactul fiind major având în vedere capacitatea sa anuală de peste 13 milioane de tone. De asemenea, facilitățile din Ilsky, Afipsky și Uchta au fost vizate sistematic pentru a diminua veniturile bugetare ale Kremlinului.
Contraofensiva economică în context global
Atacurile ucrainene împiedică Moscova să capitalizeze pe marginea crizei energetice globale declanșate de confruntarea dintre Statele Unite, Israel și Iran. Prin distrugerea rafinăriilor, a stațiilor de pompare și a terminalelor maritime, Ucraina implementează un mecanism de sancțiuni direct, imun la ezitările diplomatice de la Washington sau Bruxelles.
Obiectivele Kievului s-au extins dincolo de sectorul petrolier, vizând acum și industria chimică, în special unitățile producătoare de îngrășăminte, pentru a maximiza deficitul bugetar al Federației Ruse.
În timp ce aliații occidentali analizează riscurile scumpirii carburanților la pompă, Ucraina execută o strategie de asfixiere a logisticii de agresiune rusești prin eliminarea sursei principale de finanțare a războiului.