Turcia forează în apele Somaliei. Prima operațiune petrolieră offshore în afara granițelor proprii

Vineri dimineață, nava de foraj turcească „Çağrı Bey" a sosit în largul coastei Mogadisciului, dând startul primului proiect de explorare petrolieră offshore pe care Turcia îl derulează în afara propriului teritoriu. Ceremonia de primire a marcat o piatră de hotar în relația bilaterală turco-somaleză — o relație construită metodic timp de peste un deceniu, pe baze ce au depășit de mult simpla solidaritate umanitară.

Ministrul turc al Energiei, Alparslan Bayraktar, a descris momentul drept „începutul unei noi ere" în sectorul energetic al Somaliei. El a reamintit că, în octombrie 2024, nava de cercetare „Oruç Reis" a efectuat un studiu seismic de șapte luni în apele somaleze, cartografiind structuri geologice pe o suprafață totală de 4.464 de kilometri pătrați în trei zone distincte. 

Datele colectate au revelat un potențial petrolifer semnificativ, deschizând calea pentru forajul de explorare care începe acum.

„Nava noastră va atinge o adâncime de 7.500 de metri — una dintre cele mai adânci operațiuni de foraj offshore din lume." — Alparslan Bayraktar, ministrul turc al Energiei

Turcia se numără printre puținele state cu o flotă proprie de foraj în ape adânci, ocupând locul patru la nivel global în acest domeniu, cu nave precum Fatih, Yavuz, Kanuni, Abdulhamid Han, Yildirim și acum Çağrı Bey. Operațiunile sunt estimate să dureze aproximativ zece luni.

„Astăzi este o zi istorică pentru Somalia. Reprezintă o nouă speranță și un pas pozitiv către valorificarea resurselor noastre de combustibili." — Dahir Shire Mohamed, ministrul somalez al Resurselor Minerale

O strategie construită în trepte

Implicarea Turciei în Somalia nu a început cu petrolul. A început cu un gest simbolic: în 2011, în plină foamete, președintele Recep Tayyip Erdoğan a vizitat Mogadisciul — primul lider non-african care a făcut acest lucru. Din acel moment, Ankara a construit metodic o prezență multidimensională: a ridicat cea mai mare bază militară de peste mări (TURKOM) pe teritoriul somalez, iar companiile turcești au preluat operarea aeroportului și a portului principal al capitalei.

Acordul de apărare și economic semnat în februarie 2024 a așezat această prezență pe o bază juridică explicită: Turcia primește dreptul de a patrula apele teritoriale somaleze timp de zece ani, în schimbul unei cote din veniturile generate de resursele naturale. Forajul de acum este, în acest context, mai mult decât o operațiune tehnică — este concretizarea unui parteneriat strategic negociat la cel mai înalt nivel.

Semne de întrebare

Dincolo de entuziasmul oficial de la Mogadiscio, analiștii ridică întrebări legitime despre echilibrul real al acestui parteneriat. Somalia pornește dintr-o poziție de negociere fragilă, iar condițiile de împărțire a profiturilor ar putea favoriza Ankara, care urmărește să recupereze costurile considerabile ale protecției militare și ale investițiilor acumulate de-a lungul a peste un deceniu.

Declarațiile ministrului turc privind forajul „la cea mai mare adâncime" transmit, de altfel, și un mesaj geopolitic: Ankara vrea să demonstreze că este un jucător energetic independent, capabil să opereze în marea liberă fără a se sprijini pe marile companii occidentale. Prezența navei sub escortă navală turcă timp de zece luni stabilește, efectiv, o sferă de influență turcă în Oceanul Indian.

Somalia vede în acest proiect o „nouă speranță" de a ieși din sărăcie. Rămâne de văzut dacă petrolul din largul coastelor sale va aduce prosperitate somalezilor — sau va consolida, în primul rând, poziția strategică a Turciei în această regiune a lumii.