Factura apărării germane atinge un nivel istoric: Berlinul forțează dezvoltarea fregatelor F127, cu un cost estimat de 6 miliarde de euro per navă
28 August 2026
Au trecut aproximativ două luni de când prezența navelor de război rusești a fost înregistrată ultima dată în Marea Mediterană. Această perioadă, care a început la sfârșitul lunii iunie odată cu plecarea ultimei unități navale ruse din zonă, s-a încheiat pe 27 august, când o grupare navală condusă de distrugătorul Amiral Levchenko din clasa Udaloy I a intrat în Mediterană prin Strâmtoarea Gibraltar.
Amiral Levchenko a jucat un rol deosebit de interesant, navigând în fruntea formației și oferind efectiv escortă celor trei nave auxiliare care compun convoiul: nava de marfă Ro-Ro Sparta, petrolierul General Skobelev și nava de reaprovizionare Akademik Pashin. Grupul fusese deja monitorizat de Marina Regală în timpul tranzitului său prin Marea Nordului și Canalul Mânecii.
Destinația declarată a cargoului Spartei este Port Said, Egipt. Totuși, acest lucru poate să nu corespundă destinației finale a grupului. Mai multe analize indică Tartus, Siria, ca posibil obiectiv, în special în lumina acordurilor recente dintre Moscova și Damasc ce ar permite Rusiei să mențină o prezență navală redusă în portul sirian.
Alte destinații din estul Mediteranei nu pot fi excluse, inclusiv posibile activități în jurul Siriei sau estului Libiei. Deocamdată, așadar, următoarea destinație a grupului rămâne de confirmat.
Un alt aspect interesant se referă la monitorizare. După ce a trecut de Gibraltar, Sparta, care fusese singura dintre cele patru nave vizibile prin sistemul AIS, și-a oprit transponderul de la bord. Celelalte nave auxiliare au încetat ulterior să-și mai transmită pozițiile, făcând imposibilă urmărirea publică a traseului grupului. Acest comportament a fost deja observat în timpul tranzitelor anterioare din Mediterană ale navei Akademik Pashin.
Revenirea grupului în regiune este deosebit de semnificativă deoarece vine la doar câteva săptămâni după ce NATO a declarat că Rusia nu avea, pentru prima dată în aproape un deceniu, o prezență navală militară permanentă în Marea Mediterană.
Prezența distrugătorului Amiral Levchenko este, de asemenea, remarcabilă. Nava aparține Flotei de Nord și este folosită în mod normal în roluri de război antisubmarin. Pentru această misiune, a fost transferată în Marea Mediterană împreună cu cele trei nave auxiliare.
Compoziția grupului sugerează, așadar, ceva mai mult decât un simplu transfer logistic. Prezența unei nave de luptă dedicate în fruntea formației indică o desfășurare organizată și adecvat susținută, distrugătorul oferind protecție pentru convoi.
Dacă aceasta marchează începutul unei prezențe navale ruse mai lungi în Marea Mediterană rămâne neclar. În zilele următoare, mișcările grupului și orice sosire eventuală la Tartus sau într-un alt port din estul Mediteranei vor oferi cea mai clară indicație a intențiilor Moscovei.
