Sancțiuni atacuri cibernetice. State UE, inclusiv România, cerere

Opt ţări - Olanda, Marea Britanie, Finlanda, Danemarca, Lituania, Estonia, Letonia şi România - au solicitat crearea de urgenţă a unui cadru juridic care să permită sancţionarea hackerilor, informează AFP.

'Absenţa unei acţiuni internaţionale ferme dă sentimentul că atacurile cibernetice vor rămâne nepedepsite', au avertizat aceste ţări într-o luare de poziţie comună, conform unui document a cărui copie a fost obţinută de France Presse.

'Toată lumea este de acord cu impunerea de sancţiuni, dar mai întâi trebuie să convenim asupra unui cadru juridic şi apar mai multe probleme, în special dovada responsabilităţii pentru atac', a explicat un diplomat.

Necesitatea sancţionării atacurilor cibernetice împotriva reţelelor online a devenit necesară în urma înmulţirii unor astfel de acţiuni. Occidentul acuză Moscova de numeroase atacuri cibernetice şi de ingerinţă electronică.

Olanda a dejucat în luna aprilie o tentativă de atac cibernetic asupra calculatoarelor Organizaţiei pentru Interzicerea Armelor Chimice (OIAC), cu sediul la Haga, din partea Serviciului de informaţii al armatei ruse (GRU). Moscova neagă ferm că ar fi întreprins o asemenea încercare.

Această tentativă de atac informatic a avut loc în timp ce OIAC investiga cu privire la otrăvirea în Marea Britanie a fostului spion rus Serghei Skripal şi a fiicei acestuia cu un agent neurotoxic de tip militar Noviciok.

Londra acuză GRU de organizarea acestei tentative de otrăvire cu armă chimică. Moscova a dezminţit energic orice implicare.

'Ritmul acestor atacuri s-a accelerat considerabil', subliniază cele opt ţări semnatare ale cererii privind instituirea de sancţiuni.

'Acest context face ca introducerea unui astfel de regim să fie o prioritate urgentă', susţin ele, cerând liderilor UE să sprijine în mod oficial propunerea respectivă la summitul lor de la Bruxelles de săptămâna aceasta.