Rușii au vrut să folosească o armă nouă pentru a distruge cabluri submarine în Arctica. Operațiune majoră anti-sabotaj, reușită de NATO

O armă capabilă să scoată din funcțiune cabluri submarine fără să lase urme. Asta pregăteau submarinele rusești în apropierea arhipelagului Svalbard în această primăvară, înainte ca forțele NATO să le intercepteze, potrivit unei relatări Reuters.

Misiunea a fost coordonată de direcția de război submarin a GUGI, Direcția Principală pentru Cercetare în Adâncime a Rusiei.

Navele ruse au dat însă peste forțe britanice, norvegiene și americane aflate în zonă. Confruntate cu această prezență, submarinele nu au mai putut folosi armamentul pregătit și au fost nevoite să se retragă.

Britanicii și norvegienii anunțaseră deja în aprilie descoperirea unei acțiuni secrete rusești, dar fără să dea detalii. Nu se știa atunci despre ce fel de armă era vorba, și nici locația exactă a incidentului sau eventuala implicare americană în oprirea submarinelor.

Acum sursele Reuters confirmă că submarinele rusești urmau să folosească o armă secretă, complet nouă, special concepută pentru a dezactiva cablurile fără să lase urme.

Un avertisment pentru Moscova

Exercițiu militar al NATO în Arctica. Photo source: NATO Maritime Command 

Incidentul apare într-un moment în care tot mai mulți oficiali occidentali se tem că Rusia ar putea testa curând angajamentul NATO față de apărarea colectivă. 

Cablurile submarine, spun sursele Reuters, ar putea fi tocmai una dintre metodele prin care Moscova urmărește să facă asta. Episodul din Arctica ar fi fost, de fapt, o repetiție pentru un atac de amploare în cazul unui conflict deschis cu Alianța.

„Prin acțiunea noastră comună, am transmis un mesaj clar Rusiei că nu poate opera în secret. Le-am arătat clar autorităților ruse că orice tentativă de a ataca infrastructura noastră critică va fi detectată și se va confrunta cu consecințe. Escaladarea tensiunilor în nordul îndepărtat nu este în interesul nimănui", a spus ministrul norvegian al Apărării, Tore Sandvik.

Groase cât un furtun de grădină, cablurile submarine stau pe fundul mării sau sunt îngropate superficial. Prin ele trece o mare parte din traficul global de internet și din tranzacțiile financiare, motiv pentru care au fost ținte militare încă din cele două Războaie Mondiale, când transmiteau ordine de luptă.

Cele două cabluri de fibră optică ce leagă Svalbard de Norvegia măsoară aproximativ 1.400 de kilometri și coboară până la 2.700 de metri adâncime. Prin ele circulă datele satelitare de la SvalSat, cea mai mare stație terestră de sateliți din lume, parte din rețeaua folosită și de NASA.

Sabotajele rusești, tot mai frecvente în Europa

Kremlinul respinge constant acuzațiile de sabotaj pe teritoriul statelor NATO, cu toate că numărul acestor incidente a explodat în ultimele luni.

Explicația e legată de stagnarea frontului din Ucraina. Fără avansuri militare majore, Rusia ar fi mizat pe sabotaj ca metodă de presiune, cu scopul de a eroda treptat sprijinul european pentru Kiev, aflat acum în al cincilea an de rezistență în fața invaziei.

Polonia, Lituania și România au raportat recent cazuri de război hibrid rusesc. Cel mai grav dintre ele a avut loc la începutul lui august pe aeroportul din Leipzig, unde o dronă încărcată cu explozibil a fost găsită lângă un avion cargo ucrainean care transporta muniție. Berlinul spune că are dovezi clare ale implicării Kremlinului.