Poate sau nu România doborî drone ruse? Polonezii au tras cu F-16 și F-35 fără să țină cont de daune. Radu Hossu e tranșant: Multă minciună și lașitate

Incidentul a dat naștere dezbaterii dacă poate România doborî drone. Armata se scuză că există „limitări tehnice”, avioanele de luptă având un timp aproape imposibil de reacție, de aproximativ 5 minute din momentul detectării și intrării dronelor în spațiul aerian românesc.

Dronă prăbușită într-un bloc din Galați. Foto: IGSU

Deja nu mai vorbim de costul unei rachete aer-aer AMRAAM în raport cu costul dronei, ci de „limitări tehnice”.

MApN dispune și de sisteme la sol, cum ar fi sistemele Ghepard care însă nu pot acoperi o zonă atât de mare de graniță, transmite instituția. Generalul Gheorghe Maxim a explicat azi într-o conferință de presă că multe sisteme nu pot fi dislocate peste tot în regiune căci proprietăți private nu acceptă acest lucru. 

Radu Hossu acuză „minciună și lașitate strategică” și dă exemplul „stâncii” poloneze care a tras în drone ruse cu avioane F-16 și F-35 fără să țină cont de pagube

Avioane F-16 poloneze, foto: Forțele Aeriene din Polonia via NATO

Corespondentul de război Radu Hossu e însă tranșant. „Avem capacitatea tehnică să dăm jos dronele rusești. Oricine vă spune altceva minte sau încearcă să fugă de responsabilitate. Avem această capacitate tehnică de la începutul războiului și ea doar s-a îmbunătățit în timpul lui”.

Radu Hossu amintește că în toamna anului trecut când F-16 poloneze și F-35 olandeze au angajat fără să clipească un roi de drone ruse care au intrat în spațiul aerian polonez deși și-au promovcat singuri pagube. A fost însă un mesaj de „stâncă” și că „pe aici nu se trece”. 

În analiza sa Radu Hossu spune că „avem îndeajuns de multe echipamente militare pentru a ne acoperi zonele vulnerabile. Oricine vă spune altceva vă minte sau fuge de responsabilitate”. Hossu acuză factorii de decizie de „lașitate strategică”.

„În momentul în care veți vedea explicații (a se citi "scuze") tehnico-militare stufoase să știți că cei care le dau (exceptând comunicarea Armatei, care așa comunică, nu poți acum să le schimbi limbajul) să știți că încearcă să vă "împacheteze" ca să treceți cu vederea adevărul - lașitatea strategică”, mai arată acesta.

Ucraina s-a oferit să ajute România pentru a doborî drone ruse încă din 2023

Foto: Armata Ucrainei

Corespondentul de război amintește că Ucraina a propus încă din 2023 să ne ofere ajutor să angajăm dronele care vin spre teritoriul nostru iar situația de la Galați era inevitabilă.

„Ucrainenii au vrut să ne ajute ca să dăm jos dronele rusești de când au început să vină înspre noi. Au spus că ne și ajută. În 2023, pe atunci șeful armatei ucrainene Zaluzhnyi era șocat de faptul că noi nu voiam să dăm dronele rusești jos de frică (o spune chiar el, pentru că ne-a cerut ajutorul). El și toată lumea care urmărește acest război vorbea despre faptul că situația de azi noapte se va întâmpla mai devreme sau mai târziu”, arată acesta.

„Drona nu a fost ucraineană. Ucrainenii nu lasează drone din preajma graniței cu România. Se vor activa mii de boți pe toate rețelele de socializare care să spună, la fel ca la celelalte incidente, că drona ar fi ucraineană și că ucrainenii vor să ne bage în război.

(...)

Cei care urmăresc războiul din Ucraina am prevăzut de 2 ani de zile un astfel de eveniment. El s-a întâmplat din cauza lașității strategice despre care am vorbit înainte. Nu este vorba de tehnică militară, nu este vorba despre capacitate militară, este vorba doar de voință politică și ea lipsește. Iar lipsa asta provoacă victime”, explică Radu Hossu.

„Art. 4 al NATO trebuia deja activat. Dacă marele anunț al CSAT va fi că activăm art 4, că certăm ambasadorul și că ne rățoim pe Facebook la rusia, atunci am eșuat;

Este vorba de postură. Adică cum te prezinți în public la astfel de evenimente. Polonezii au activat art 4 în timpul atacului rusesc din 2025 de pe teritoriul lor, au dat 4 drone din 21 jos, și-au provocat daune singuri în această acțiune. Dar toate astea au dus la o imagine a Poloniei de stâncă și la un mesaj simplu: "PE AICI NU SE TRECE"”, a conchis acesta.