Update: O navă cu GPL, lovită la 20 de mile de Sulina. MApN are pregătite de intervenție un elicopter IAR-330 Puma Naval și două nave militare
21 Iulie 2026
OMV Petrom și Romgaz au finalizat instalarea platformei offshore de producție pentru proiectul Neptun Deep, una dintre cele mai importante etape în dezvoltarea celui mai mare proiect de exploatare a gazelor naturale din România. Proiectul se desfășoară conform calendarului, iar producția este estimată să înceapă în 2027.
Potrivit unui comunicat al OMV Petrom, platforma „Neptun Alpha” a fost instalată într-o zonă în care adâncimea apei este de aproximativ 120 de metri. Structura cântărește 16.500 de tone și are o înălțime totală de peste 225 de metri.
„Neptun Deep este un proiect strategic pentru România, care va contribui la securitatea energetică a țării și la reducerea dependenței de importuri. Am finalizat, de asemenea, 6 dintre cele 10 sonde de producție, precum și instalarea conductei submarine cu o lungime de 160 de kilometri, care face legătura între proiect și țărm”, a declarat Christina Verchere, directorul general al OMV Petrom.
Platforma va asigura procesarea gazelor naturale și livrarea acestora către infrastructura de transport care le va aduce la țărm.
Infrastructura de producție a proiectului Neptun Deep include 10 sonde în zăcămintele Pelican Sud și Domino, trei sisteme submarine de producție, conductele aferente de colectare, o platformă offshore, o conductă de transport a gazelor naturale către Tuzla și o stație de măsurare a gazelor.
În perioada următoare, proiectul va intra într-o nouă etapă, axată pe conectarea tuturor componentelor sistemului. Aceasta va include continuarea forajului sondelor de producție, instalarea și integrarea infrastructurii submarine, conectarea instalațiilor offshore la conducta de transport și derularea unui amplu program de testare.
România va extrage 100 de miliarde de metri cubi de gaze, dar are o problemă mare de securitate în zona economică exclusivă
Corveta ușoară Contraamiral August Roman, din clasa turcă HISAR, intrată în dotarea României. Foto: Administrația Prezidențială din România
Producția este estimată să înceapă în 2027, dar până atunci ar trebui ca România să pună la punct un sistem eficient de protejare a activității din perimetrul Neptun Deep.
În primul rând, e nevoie de un cadru legislativ, deoarece facilitățile de extracție se află în zona economică exclusivă, nu pe teritoriul național.
România are drept de exploatare a resurselor din perimetrul Neptun Deep, dar zona economică exclusivă nu face parte din teritoriul național și nu se află sub protecția articolului 5 din NATO.
În cazul în care Rusia ar încerca să lovească facilitățile României din ZEE (un scenariu foarte probabil), România ar trebui să reacționeze pentru a-și proteja instalațiile. Iar faptul că producția este programată să înceapă abia în 2027 nu înseamnă însă că Rusia nu ar putea recurge la acțiuni hibrid încă din lunile următoare.
În prezent însă, cadrul legal limitează intervenția forțelor armate române în principal la situațiile în care este atacat teritoriul național.
De asemenea, România trebuie să investească în capacități avansate de detectare, așa cum recunoștea consilierul prezidențial Radu Burnete, într-un interviu acordat Reuters la începutul acestui an.
România va deține mai multe capabilități de protejare a infrastructurii, dar deocamdată niciuna nu este în dotarea Armatei României. Rămâne de văzut dacă măcar o parte din aceste sisteme va fi livrată până la începutul lui 2027.
Surse politice apropiate de gestionarea programului SAFE confirmau în luna mai pentru DefenseRomania că au fost semnate contracte pentru achiziția sistemelor portabile de tip MANPAD Mistral (231 sisteme/934 rachete), foarte eficiente împotriva aeronavelor care zboară la joasă înălțime.
Ministrul Miruță preciza zilele trecute că mai rămân de semnat în SAFE câteva contractele comune, precum privind producția de drone cu Ucraina, sisteme antiaeriene IRIS-T sau cel al rachetelor Naval Strike Missile (NSM), ultimele fiind integrate și pe nave de suprafață.
Tot prin mecanismul SAFE, România va achiziționa de la Rheinmetall două sisteme navale de apărare antiaeriană cu rază foarte scurtă de acțiune, de tip Millennium. Termenul de livrare al acestora nu a fost însă comunicat.
În ceea ce privește cele patru nave care ar urma să fie construite la Mangalia, durata de producție ar putea fi de ordinul anilor, ceea ce înseamnă că este posibil ca livrarea lor să depășească termenul limită de 31 decembrie 2030 impus de mecanismul SAFE.
O eroare de calcul de cel puțin 10 ani. Cât de realistă este Rusia când vehiculează 12 trilioane de dolari dacă scapă de sancțiuni
