Conceptul a fost prezentat oficial la conferința EURONAVAL și vizează dotarea petrolierelor și a cargourilor cu armament de ultimă generație în scopuri stricte de autoapărare pe durata tranzitului.
Sistemele de arme dezvoltate de inginerii turci se bazează pe principiul modularității
Astfel, Sistemul GOKDENIZ reprezintă o versiune navală a tunului antiaerian terestru KORKUT și este instalat într-un container independent, dotat cu propriul generator de energie și o cabină de control climatizată pentru operatori. Montarea lui pe un petrolier nu necesită modificări structurale ale navei.
Din punct de vedere tehnic, sistemul dispune de două tunuri de 35 mm capabile să tragă 1.100 de proiectile pe minut, cu o rază de acțiune de patru kilometri.
Pentru a asigura distrugerea țintelor, GOKDENIZ folosește muniție programabilă ATOM, care detonează fix în fața rachetei sau a dronei inamice, creând o perdea densă de fragmente de metal imposibil de evitat.
Pentru amenințările aflate la o distanță mai mare, Aselsan propune sistemul GOKSUR VLS, un complex de rachete cu lansare verticală. Acesta asigură navei civile o acoperire antiaeriană completă, la 360 de grade, putând intercepta ținte aflate la 15 kilometri depărtare.
Sistemul este conceput să neutralizeze rachete antinavă care zboară la rasul apei, elicoptere și avioane de atac. Unitatea de control al focului folosește algoritmi de inteligență artificială pentru a gestiona simultan mai multe ținte, în timp ce rachetele sunt dirijate spre obiectiv prin senzori în infraroșu și legături de date criptate. La fel ca sistemul bazat pe tunuri, GOKSUR VLS este gândit să fie instalat rapid pe orice navă comercială cu spațiu disponibil pe punte.
Soluție pentru a rezolva o problemă logistică majoră pentru companiile de transport maritim o au azi
Armatorii nu sunt obligați azi să cumpere nave militare sau să își reproiecteze flota. Containerele cu armament pot fi montate temporar pe navele care tranzitează zone cu risc ridicat, cum este Marea Neagră. Odată ce nava ajunge într-un port sigur și iese din raza de acțiune a dronelor și rachetelor, sistemele de apărare pot fi demontate și transferate pe un alt vas. Această flexibilitate operațională permite menținerea fluxurilor comerciale de aprovizionare fără a depinde exclusiv de escorta navelor militare de război, care sunt adesea indisponibile.
Această inovație tactică ridică o problemă serioasă privind acțiunile viitoare ale Federației Ruse. Conceptul turcesc de înarmare a navelor civile amintește direct de vechiul proiect rusesc Club-K, prin care Moscova intenționa să ascundă lansatoare de rachete de croazieră în containere comerciale standard.
În prezent, având în vedere pierderile masive suferite de Flota Rusă la Marea Neagră și degradarea capacităților sale de patrulare, analiștii militari anticipează că Moscova va încerca să copieze rapid tehnologia turcească. Rusia are nevoie urgentă de sisteme de apărare antiaeriană modulare pentru a-și proteja "flota din umbră". Aceste petroliere sancționate internațional, folosite pentru exportul țițeiului rusesc, au devenit ținte constante pentru forțele ucrainene, iar montarea unor containere cu rachete și tunuri pe puntea lor reprezintă pasul tehnic pe care Moscova îl va face pentru a menține rutele de finanțare ale armatei sale.