Gruparea s-a format de la mijlocul lunii octombrie și era activă la 11 noiembrie. Beijingul nu a confirmat exercițiul, dar compoziția, dispersia și calendarul se potrivesc cu seria manevrelor de toamnă Red Sword.
Zeci de avioane J-20, J-10 sau J-16 au participat la manevrele aeriene „mari cât China”
J-20, China. Sursă foto: Ministerul Apărării din China
Componenta aeronavelor de luptă are la bază 43 de avioane J-20, 43 de J-10 și circa 93 de J-11/J-16. Aeronavele grele J-11/J-16 asigură raza de acțiune și capacitatea de încărcare ridicate, în timp ce J-10 vine cu suplețea unui multirol mai ușor, iar J-20 reprezintă elementul de generația a cincea, de penetrare și de impunere a supremației aeriene.
Red Sword 2026, China, photo source: Mitchell Institute for Aerospace
Combinația permite două scenarii de instruire a acestei categorii. Primul este antrenamentul de luptă între aparate de tipuri diferite, în care o parte joacă rolul adversarului. Al doilea, mult mai solicitant, este integrarea reală a aeronavelor de generațiile a patra și a cincea, cu roluri distribuite, schimb de date și o imagine comună a spațiului aerian.
Mai departe, nodul de comandă al exercițiului a fost asigurat de 16 aeronave KJ-500 de avertizare timpurie și control aerian, sprijinite de circa 25 de aeronave speciale Y-8/Y-9 pentru asigurarea unui strat suplimentar de sprijin de informații, război electronic sau comunicații, .
Componenta de lovire a fost marcată cu 20 de bombardiere H-6 și 12 aparate JH-7, care, decolând de pe baze diferite au adăugat scenariului elemente de atac la distanță, cu escortă, acoperire de avertizare timpurie și sincronizare a sosirii pe țintă.
Testul real a fost însă susținerea logistică
Avioane chineze J-10, în formație. Sursă foto: Ministerul Apărării din China
Cele 27 de Y-20 (transport și realimentare) au sosit pe 17-18 octombrie, înaintea avioanelor de luptă, ceea ce arată pregătirea prealabilă a infrastructurii și mutarea personalului tehnic, a pieselor și a echipamentelor de sol.
Cu cinci tipuri principale de aeronave la sol, cerințele de mentenanță diferă, iar fiecare aerodrom suplimentar adaugă sarcini de sprijin, comandă și securitate. Se verifică, practic, dacă personalul tehnic poate menține rata de disponibilitate pe măsură ce orele de zbor se acumulează, departe de bazele de origine.
Exercițiul solicită simultan piloți, echipaje de aeronave speciale, controlori aerieni, tehnicieni și elemente de stat major care coordonează unități din subordonări diferite. Valoarea instituțională a exercițiului constă în proceduri repetabile, valabile chiar dacă unitățile participante se schimbă. Pentru aceasta, un plan aerian comun trebuie executat pe o rețea dispersată, nu doar de la o singură bază.
Comparația cu 2025
Avioane chineze J-10, în formație. Sursă foto: Ministerul Apărării din China
Ediția precedentă a implicat între 200 și 250 de aeronave pe opt baze, pe aproximativ 2.200 de kilometri, iar la Dingxin peste 100 de aparate au operat de pe platformă mai mult de două săptămâni, într-un ciclu de circa cinci săptămâni. Atunci s-au numărat 36 de J-20, 26 de H-6 și 20 de Y-20.
În 2026 sunt vizibile mai multe Y-20 și mai puține H-6, iar extinderea de la opt la 11 baze este schimbarea cea mai clară. O nouă concentrare la Dingxin ar indica trecerea de la faza dispersată la una de efort concentrat.
Ca o concluzie operațională, gruparea indică un exercițiu conceput pentru a verifica integrarea unor unități aeriene cu misiuni și caracteristici diferite, capacitatea de desfășurare pe mai multe aerodromuri și susținerea logistică a unei forțe numeroase pe o perioadă îndelungată. Dincolo de un scenariu limitat, obiectivul real al Armatei Populare de Eliberare este de a face din marea concentrare de mijloace aeriene de care dispune un sistem funcțional, în care avioanele de luptă, bombardierele, platformele de avertizare timpurie, informațiile și logistica operează precis și coordonat.