Iranul, mai multe puteri occidentale, China şi Rusia au ajuns la un acord în 2015 care includea restricţii semnificative asupra programului nuclear al Iranului în schimbul ridicării treptate a sancţiunilor ONU.
Însă Statele Unite s-au retras unilateral din acest acord negociat îndelung în 2018 şi au reintrodus sancţiuni în timpul primului mandat al lui Donald Trump (2017-2021).
Ţările europene îşi afirmaseră angajamentul faţă de acord. Mecanismul iniţial prevăzut pentru a compensa reintroducerea sancţiunilor americane s-a materializat însă cu greu, iar multe companii occidentale au fost forţate să părăsească Iranul, care se confrunta cu o inflaţie galopantă şi o criză economică.
"Părţile europene au făcut greşeli şi au fost neglijente în implementarea" acordului nuclear, a declarat purtătorul de cuvânt al diplomaţiei, Esmail Baghai.
Conform Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA), Iranul este singura ţară fără arme nucleare care îmbogăţeşte uraniu la un nivel ridicat (60%), cu mult peste limita de 3,67% stabilită de acordul internaţional încheiat în 2015.
Pentru a fabrica o bombă, îmbogăţirea uraniului trebuie dusă la 90%, conform AIEA.
Parisul, Londra şi Berlinul au ameninţat în ultimele săptămâni că vor reinstaura sancţiunile ONU împotriva Iranului, aşa cum permite o clauză din acord, acuzând Teheranul că nu îşi respectă angajamentele nucleare.
Recurgerea la acest mecanism "este lipsită de sens, nejustificată şi imorală", a declarat Esmail Baghai într-o conferinţă de presă săptămânală, argumentând că Iranul s-a distanţat de acord ca represalii pentru eşecurile Occidentului.
"Reducerea angajamentelor Iranului a fost efectuată în conformitate cu prevederile" stabilite în text, a dat asigurări purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe iranian.