Cu portavionul USS Gerald R. Ford aproape de Orientul Mijlociu, discuțiile dintre SUA și Iran intră într-o fază critică
26 Februarie 2026
Deciziile pe câmpul de luptă, dar și cele din spatele biroului, intră în bucla viteză-AI. Comandantul Armatei a 8-a din Coreea de Sud recunoaște că „eu și Chat am devenit foarte apropiați în ultima vreme” un semnal că viitorul războiului se decide la „viteza mașinii”, nu a omului.
Fără prea mult tam-tam, Inteligența Artificială Generativă nu mai este doar o jucărie corporatistă sau un asistent de white-collar. A pătruns adânc în ierarhia militară americană, direct la nivelul deciziilor de comandă.
Generalii, acești piloni ai gândirii strategice tradiționale, încep să-și testeze și să-și modeleze judecata cu ajutorul chatbot-urilor, într-o cursă contra-cronometru pentru a obține avantajul decisiv.
Generalul-maior William „Hank” Taylor, comandantul Armatei a 8-a a SUA din Coreea de Sud, a dezvăluit recent la Washington că experimentează asiduu cu aceste instrumente.
Nu pentru misiuni de luptă, ci pentru a-și ascuți procesul decizional în munca de stat major și în sarcinile zilnice.
„Eu și Chat-ul am devenit foarte apropiați în ultima vreme'', a mărturisit el, subliniind că încearcă să construiască modele care să îi ajute pe toți.
OODA: De la pilot la algoritm
Miza nu este doar comoditatea, ci viteza. Generalii ca Taylor se concentrează pe o veche teorie militară, „Bucla OODA” (Observe, Orient, Decide, Act - Observă, Orientează-te, Decide, Acționează), dezvoltată de piloții de vânătoare americani în Războiul din Coreea. Conform acesteia, avantajul pe câmpul de luptă îl obține cel care poate parcurge această buclă mai rapid decât inamicul.
În viziunea tot mai articulată a liderilor militari, viitorul conflict nu va permite viteza umană. Deciziile vor trebui luate la viteza mașinii.
„În calitate de comandant, vreau să iau decizii mai bune. Vreau să mă asigur că iau deciziile la momentul potrivit pentru a-mi oferi avantajul, a explicat generalul Taylor.
Acesta folosește tehnologia pentru a analiza nu doar deciziile militare, ci și cele personale, care afectează mii de subordonați. Este o recunoaștere implicită: miza este prea mare, informațiile prea voluminoase, iar timpul prea scurt pentru a ne baza doar pe instinctul și experiența umană.
Nu doar la nivel înalt se simte schimbarea. Forțele pentru Operații Speciale ale SUA (FOS) introduc, de asemenea, inteligența artificială, încercând să „reducă povara cognitivă a operatorilor.” Aplicațiile sunt acelea de back-end, care includ redactarea rapoartelor de situație, elaborarea conceptelor operaționale complexe, gestionarea logistică și alte activități birocratice.
Practic, AI preia procesul birocratic și munca de birou, permiţând militarilor să aibă mai mult timp pentru planificare sau gândirea strategică.
Avertismentul Pentagonului: Riscul erorii subtile
Însă entuziasmul este temperat de prudență. Pentagonul a emis avertismente clare cu privire la riscurile majore pe care le aduce utilizarea AI, insistând că aceste instrumente pot duce la scurgerea de date sensibile, dar și că pot produce informații fundamental greșite dacă nu sunt antrenate corespunzător.
Un experiment al Forțelor Aeriene americane a arătat că algoritmii AI au generat planuri de atac de circa 400 de ori mai rapid decât oamenii. Însă nu toate planurile erau viabile. Generalul-maior Robert Claude a explicat că erorile nu erau „flagrante,” ci subtile. De exemplu, AI nu lua în considerare tipul corect de senzor pentru anumite condiții meteorologice.
Aceasta este dilema centrală: viteza imensă a mașinii versus necesitatea ca un ochi uman să filtreze erorile subtile.
Când deciziile se iau în câteva secunde, cine va mai avea timp pentru „verificare manuală”? Rămâne de văzut cât de repede se vor închide forțele armate americane în această ,,Buclă OODA asistată de AI și care va fi prețul pe care-l vor plăti, sau câștiga, pe viitorul câmp de luptă.
Punctul pe i: Rezerviștii, călcâiul lui Ahile în Armată. O resursă strategică pentru securitatea Europei, tratată deficitar în România