Rachete înaintea bombardierelor: Fără noile bombardiere PAK-DA, Rusia a dezvoltat rachete Kh-BD care ar putea în teorie lovi SUA. Numărul lor însă e mic iar vulnerabilitatea la lansare mare
12 Octombrie 2026
Eșecul definitiv al programului comun franco-german FCAS a determinat Parisul să își asume dezvoltarea independentă a unui avion de luptă de generația a șasea, accelerând în paralel programul de modernizare a flotei existente prin proiectul „Super Rafale”. La patru luni după blocarea inițiativei europene - programul militar SCAF, șeful Statului Major al Forțelor Aeriene și Spațiale Franceze, generalul Jérôme Bellanger, a prezentat într-o serie de declarații consemnate de publicația Les Echos strategia prin care Franța renunță la compromisurile industriale cu Berlinul pentru a dezvolta o arhitectură militară strict națională.
În timp ce Germania analizează apropierea de consorțiul GCAP format din Marea Britanie, Japonia și Italia, decidenții de la Paris mizează pe capacitatea propriei industrii militare de a susține simultan dezvoltarea unui avion de generația a șasea și o versiune reproiectată a legendarului avion francez Rafale.
Primul pas concret al acestei strategii este programat pentru luna decembrie 2026, când Ministerul francez al Forțelor Armate va lansa oficial faza de execuție pentru standardul Rafale F5, denumit „Super Rafale”.
Această aeronavă nu reprezintă o altă actualizare a versiunii F4 aflate în serviciu, ci o platformă de luptă reconfigurată de la zero. Noua variantă va primi noi motoare, un pachet complex de senzori optronici de ultimă generație și sisteme de inteligență artificială pentru procesarea datelor tactice în timp real.
Dincolo de toate aceste actualizări, modelul F5 al Rafale va trebui să îndeplinească cel mai important rol pentru Forțele Aeriene Franceze, acela de aeronava purtătoare a viitorului vector hipersonic destinat componentei aeriene a forțelor nucleare de descurajare ale Franței, transformând aparatul într-un nod de legătură tehnologică directă către platformele de generația a șasea.
Franța intră singură în cursa avioanelor de generația a șasea
Proiectul noului avion de generația a șasea a fost denumit oficial ACF (Avion de Combat du Futur) și înlocuiește conceptul NGF dezvoltat anterior în cadrul parteneriatului eșuat cu Germania. Calendarul operațional asumat de conducerea aviației militare franceze prevede demararea fazei de prezentare a prototipului în cursul anului 2027, urmând ca producția variantei de serie să fie lansată în 2029.
Prin această planificare accelerată, Ministerul francez al Apărării încearcă să mențină Franța în cercul restrâns al statelor capabile să producă autonom avioane de luptă de generația a șasea, eliminând orice fel de blocaje apărute în negocierile industriale dintre companiile Dassault Aviation și Airbus.
Trecerea la noua generație de aviație de luptă include și dezvoltarea conceptului de ,,zbor colaborativ’’ pilotat-nepilotat. Pentru a testa algoritmii sistemelor de inteligență artificială în condiții reale, forțele aeriene franceze au demarat proiectul HypAIRion, în cadrul căruia două avioane Mirage 2000 au fost transformate în ,,laboratoare aeriene’’de testare.
Obiectivul declarat este realizarea, în 2028, a primului zbor coordonat între un avion Rafale și o dronă însoțitoare de tip „loyal wingman”. Compania Dassault Aviation a derulat deja primele teste cu doi algoritmi de inteligență artificială integrați pe un Rafale și a simulat o tragere asistată de drona autonomă Harmattan, tehnologia având rolul de a permite aeronavelor pilotate să treacă cu ușurință de rețele dense de apărare antiaeriană cu ajutorul aparatelor fără pilot.
Peste 5,7 miliarde de euro puse în joc pentru viitorul aviației franceze
Pentru a susține aceste capabilități, Franța a planificat deja extinderea efectivelor sale de aviație de luptă de la aproximativ 170 de aparate în prezent la cel puțin 230 de unități până în 2035, o creștere de peste 35%. Generalul Bellanger a susținut că flota actuală de avioane de luptă are un nivel de utilizare cu 15% peste standardele normale, pe fondul cerințelor de securitate de pe frontiera estică a NATO și al misiunilor internaționale. În plus, baza aeriană de la Cazaux va găzdui două escadrile nou înființate: una dedicată dronelor de recunoaștere și atac, iar a doua specializată în contracarea țintelor aeriene care evoluează la mare altitudine, precum rachetele balistice și baloanele de spionaj.
Întreaga strategie depinde însă direct de câți bani vor fi alocați din proiectul legii de finanțe pentru anul 2027. Proiectul de buget prevede credite de până la 3 miliarde de euro pentru demararea programului Rafale F5 și alte 2,7 miliarde de euro pentru debutul platformei ACF. Fără votul favorabil al parlamentului asupra acestor fonduri de aproape 6 miliarde de euro, ambiția Franței de a derula simultan două programe majore in domeniul aviației militare riscă să se transforme într-o povară financiară imposibil de susținut exclusiv din resurse naționale.
