Belgia transferă de urgență avioane F-16 Ucrainei pe fondul eșecului constant al NATO de a opri incursiunile dronelor rusești

Zelenski a confirmat totodată că Ucraina a primit deja livrări importante de muniție pentru aeronavele F-16 din partea Belgiei și a altor state, inclusiv din Spania.

„Pe măsură ce Rusia își intensifică atacurile în fiecare zi, trebuie să adăugăm mai multe capabilități pentru a doborî ținte aeriene și a-i proteja pe oamenii”, a declarat Zelenski, subliniind clar nevoia imediată de sprijin aerian, deși un calendar exact al livrărilor nu a fost publicat.

Antrenamentul piloților trece la standardele NATO

În timp ce așteaptă avioanele belgiene, Ucraina își extinde infrastructura de antrenament pentru piloții destinați flotelor F-16. Trecerea de la avioanele de concepție sovietică MiG-29 și Su-27 la F-16 Fighting Falcon necesită luni de pregătire asiduă.

Sistemul de avertizare din carlinga F-16 este exclusiv în limba engleză, ceea ce obligă piloții să învețe un vocabular aviatic militar specific, complet diferit de engleza din aviația civilă. Un alt obstacol tehnic major este adaptarea la manșa laterală a avionului american, spre deosebire de manșa centrală cu care sunt obișnuiți piloții pe avioanele rusești.

Pentru a accelera acest proces, Ministerul ucrainean al Apărării a introdus în aprilie primele simulatoare mobile pentru F-16. Aceste sisteme, aliniate la standardele NATO, permit echipajelor să exerseze scenarii complexe de luptă, îmbunătățind timpii de reacție și decizia tactică înainte de a urca în avioane reale.

Fostul ministru al apărării, Mihailo Fedorov, a precizat în iulie că noile simulatoare accelerează procesul de pregătire, protejând în același timp resursa de zbor a avioanelor reale și scăzând costurile de pregătire. Marele avantaj al acestor simulatoare este mobilitatea lor, o caracteristică esențială pentru a le proteja de atacurile constante ale Rusiei.

Flancul estic al NATO: Ridicarea de urgență in aer ale avioanelor F-16 și eșecuri tactice

În timp ce Ucraina își construiește cu eforturi disperate flota aeriană, pe flancul estic al NATO, în special în România, avioanele F-16 sunt ridicate regulat de la sol pentru a patrula spațiul aerian. Cu toate acestea, răspunsul Alianței în fața dronelor rusești s-a dovedit adesea ezitant sau ineficient. Seria de incidente la granița cu România este lungă și expune vulnerabilități tactice majore.

După ce o dronă rusească a pătruns scurt în teritoriul României pe 2 mai, în timpul unui atac asupra regiunii Chilia, pe 29 mai un aparat similar a lovit direct un bloc de apartamente din Galați, rănind două persoane. Intervenția armatei române s-a limitat la ridicarea a două F-16 și a unui elicopter militar - drona nu a fost doborâtă pentru a evita un incident deasupra unei zone populate.

Prima reacție corespunzătoare a venit abia pe 24 iulie, când o dronă rusească a fost distrusă de un F-16 românesc deasupra unei zone nepopulate din județul Buzău, lângă Padina, cu o rachetă aer-aer.

Două avioane italiene Eurofighter lansaseră rachete asupra aceleiași ținte rusești de tip Shahed, dar nu reușiseră să o distrugă. Două zile mai târziu, pe 26 iulie, un alt F-16 românesc a doborât o dronă deasupra apelor teritoriale, în zona Sulina-Chilia. După aceste interceptări consecutive, Bucureștiul a expulzat un diplomat rus ca „răspuns ferm” la violarea repetată a spațiului aerian.

De atunci, situația s-a deteriorat din nou într-un joc ineficient de poliție aeriană. La începutul lunii septembrie, o dronă rusească a survolat nestingherită spațiul aerian românesc, în ciuda ridicării de la sol a două F-16, prăbușindu-se în cele din urmă în Republica Moldova.

Săptămâna trecută, o dronă tip Geran a zburat nestingherită aproximativ patru minute deasupra României, prăbușindu-se lângă Solca, deși NATO trimisese imediat în aer avioane F-16 și F-18. Rezultatul final a rămas o simplă patrulare a spațiului aerian, în timp ce amenințarea inamică dispunea de cerul României după bunul plac.