Defense România Securitate & Externe Orientul Mijlociu Washingtonul consolidează armata irakiană pe fondul eforturilor premierului irakian de a reduce influența milițiilor pro-iraniene

Washingtonul consolidează armata irakiană pe fondul eforturilor premierului irakian de a reduce influența milițiilor pro-iraniene

Bell 407 irakian. Foto: Galaxia Militar
Statele Unite au dat un nou impuls relației lor de securitate cu Irakul prin aprobarea unui acord de 800 de milioane de dolari pentru vânzarea de elicoptere militare și echipamente aferente pentru Bagdad.

Această mișcare a SUA are implicații dincolo de simple vânzări de arme, deoarece vine într-un moment în care guvernul irakian încearcă să consolideze monopolul statului asupra armelor și să limiteze influența milițiilor pe fondul presiunilor din partea forțelor susținute de Iran și a escaladării regionale legate de conflictul cu Teheranul.

Departamentul de Stat al SUA a anunțat aprobarea acordului, explicând că compania Bell Textron, cu sediul în Fort Worth, Texas, va fi principalul contractor. Dincolo de valoarea sa financiară, acordul reprezintă o indicație a investițiilor continue ale Washingtonului în capacitățile forțelor irakiene regulate, consolidând astfel dependența Bagdadului de instituțiile militare oficiale pentru a aborda amenințările la adresa securității. 

Acțiunea capătă semnificație politică, deoarece prim-ministrul Ali al-Zaidi încearcă să reorganizeze peisajul de securitate și să limiteze decizia de a utiliza forța și armele la instituțiile statului. Această abordare pune guvernul sub o presiune tot mai mare din partea facțiunilor armate legate în grade diferite de Iran, în special având în vedere escaladarea tensiunilor dintre Washington și Teheran și potențialul ca teritoriul irakian să devină o arenă pentru repercusiunile conflictului regional.

Acordul nu pare a fi izolat de mediul de securitate din jurul Irakului, deoarece țara se confruntă cu riscuri care decurg din extinderea confruntării cu Iranul în țările și regiunile vecine.

Atacurile care vizează regiunea Kurdistan au ridicat, de asemenea, îngrijorări cu privire la capacitatea statului irakian de a-și proteja teritoriul și de a preveni utilizarea spațiului aerian irakian în conflictul dintre puterile regionale și internaționale.

În acest context, decizia Washingtonului poate fi văzută ca un mesaj de sprijin pentru instituțiile guvernamentale irakiene într-un moment în care guvernul lui al-Zaidi depune eforturi pentru a reduce influența grupurilor armate care operează în afara cadrului decizional oficial. Deținerea de către forțele irakiene a unor capacități aeriene moderne și a unor elicoptere militare permite Bagdadului să își sporească capacitatea de a monitoriza frontierele, de a combate grupările armate și de a răspunde amenințărilor la securitate fără a se baza pe formațiuni armate paralele. 

Al-Zaidi a vizitat Washingtonul în iulie în fruntea unei delegații guvernamentale și economice numeroase, încercând să avanseze relațiile irakiano-americane către un parteneriat care se extinde dincolo de cooperarea în domeniul securității pentru a include investiții în petrol, gaze și energie. Vizita a avut loc într-un moment în care economia irakiană se confrunta cu o presiune tot mai mare din cauza repercusiunilor războiului cu Iranul și a impactului acestuia asupra producției de petrol și a veniturilor publice.

Discuțiile de la acea vreme, purtate cu președintele SUA, Donald Trump, au inclus probleme sensibile de securitate, printre care se numără viitorul facțiunilor armate și monopolul statului asupra utilizării forței, precum și prezența militară a coaliției internaționale și influența iraniană în Irak. Includerea acestor probleme pe agenda dialogului reflectă interconectarea dintre cooperarea în domeniul securității și relațiile politice și economice dintre Bagdad și Washington.

Problema armelor aflate în afara controlului statului rămâne una dintre cele mai complexe provocări cu care se confruntă guvernul irakian, având în vedere multitudinea de facțiuni armate și suprapunerea dintre unele dintre acestea și Forțele de Mobilizare Populară (FMP), în timp ce alte grupuri mențin structuri și capacități independente.

În contextul continuării războiului și a tensiunilor regionale, Bagdadul se confruntă cu o dublă provocare: protejarea securității sale naționale și prevenirea extinderii conflictelor externe pe teritoriul său, implementând simultan proiectul său de restabilire a procesului decizional militar în cadrul instituțiilor statului. Sprijinul continuu al SUA pentru forțele regulate ar consolida poziția guvernului în această privință, dar ar putea, de asemenea, să creeze tensiuni cu forțele legate de Teheran, care văd reducerea influenței lor ca o amenințare directă la adresa intereselor lor din interiorul Irakului.

Cadru militar în rezervă pasionat de aspecte militare, politice și economice din zonele arabă și balcanică. A activat în cadrul M.Ap.N timp de 32 de ani, până la trecerea în rezervă în 2017, perioadă în care a îndeplinit mai multe misiuni de luptă în teatrul de operații din Kosovo. În perioada 2004-2005, s-a specializat în limba arabă în cadrul Universității Naționale de Apărare, lucrând sub directa îndrumare a profesorului universitar Dumitru Chican, fost diplomat și emisar prezidenţial special pe lângă şefi de state şi guverne din majoritatea ţărilor arabe.
Alte știri de interes