Defense România Strategică Umbra ,,războiului hibrid moscovit'' asupra frontierei spaniole: Cum instrumentează Rusia criza migranților din Ceuta

Umbra ,,războiului hibrid moscovit'' asupra frontierei spaniole: Cum instrumentează Rusia criza migranților din Ceuta

Migranți care sosesc pe plaja Tarajal din Ceuta, Spania, după ce au trecut granița din Maroc pe 31 iulie. Adri Salido/Getty Images/ Asociación Cultural.
Nu ar trebui să surprindă pe nimeni faptul că Federația Rusă alimentează activ criza migrației de la granițele sudice ale Europei. Ceea ce se întâmplă acum în exclava Ceuta nu mai trebuie tratat ca pe un simplu fenomen demografic izolat pe coasta nord-africană, ci o vulnerabilitate exploatată deja de mașinăria de dezinformare de la Moscova.

Ministrul danez pentru Imigrație și Integrare, Morten Bodskov, a pus punctul pe „i” în fața omologilor săi din Uniunea Europeană: Danemarca acuză direct Rusia de agresiune hibridă împotriva blocului comunitar, utilizând migrația ca armă de destabilizare.

Dezinformarea ca ,,multiplicator de criză’’

Datele prezentate de Ministerul danez al Imigrației confirmă amploarea operațiunii. Peste 2.000 de articole false și 6.000 de postări pe rețelele de socializare (în special pe Telegram), generate de actori susținuți de statul rus, au inundat spațiul informațional în timpul recentei pătrunderi masive din Măroc în Ceuta.

Scopul acestei campanii nu a fost crearea unui narativ de la zero, ci amplificarea unuia existent. Așa cum a precizat Yevgeniy Golovchenko, profesor asociat la Universitatea din Copenhaga, Rusia adaptează și propagă subiecte care au deja un potențial de a imflama o criză apărută în rândul societăţii.

Mesajele rusești au susținut fals că migranții marocani „au făcut o gaură” în frontiera europeană și că sistemul de cooperare frontalieră al UE „s-a prăbușit”, provocând „haos”. Acest tip de propagandă servește unui dublu obiectiv.

Pe plan extern, acționează ca un factor de atracție (pull factor) direct pentru potențialii migranți, convingându-i, așa cum reiese din interviurile de la fața locului, că frontiera este deschisă și pot pătrunde în Europa. 

Pe plan intern european, campania vizează instigarea la discordie și divizare, prezentând Uniunea Europeană ca fiind slabă și incapabilă să își apere propriile granițe, în contrast cu o Rusie autodescrisă ca puternică și stabilă.

Ambasada Rusiei din Danemarca a respins rapid acuzațiile, cerând dovezi verificabile. Este un răspuns tipic, o negare plauzibilă standard în manualul operațiunilor hibride rusești.

Al doilea val: Avertismentele serviciilor de informații spaniole

Efectele dezinformării rusești se suprapun acum peste noi amenințări fizice la adresa exclavei spaniole. Serviciile de informații de la Madrid au alertat autoritățile cu privire la pregătirea unui nou asalt iminent asupra Ceutei. Zvonurile distribuite masiv pe platforme de socializare precum Facebook, WhatsApp și TikTok îndeamnă mii de persoane să încerce traversarea înot a digului Tarajal în jurul datei de 15 august.

Intensitatea și volumul acestor mesaje online sunt net superioare celor care au precedat pătrunderea a 70.000 de persoane la sfârșitul lunii iulie, un eveniment tragic soldat cu moartea a peste 140 de migranți.

Autoritățile spaniole dau asigurări că sunt pregătite să facă față unui nou val și mizează pe cooperarea forțelor de ordine marocane. Totuși, presiunea politică este uriașă. Peste 20 de șefi de guverne europene au semnat deja o scrisoare comună în care criticau inițial abordarea Spaniei. Deși tensiunile politice s-au mai temperat în cadrul reuniunilor ministeriale recente, fluxul migraționist rămâne o problemă nesoluționată pe termen lung.

De ce s-ar implica Rusia in exploatarea unei crize migratorii?

De ce investește Moscova resurse pentru a agrava o criză la mii de kilometri distanță? Răspunsul este destul de simplu: migrația este un subiect extrem de sensibil în politica internă a statelor membre UE. Alimentarea fricii și a percepției legate de o invazie migratorie facilitează ascensiunea mișcărilor politice extremiste și anti-sistem, care adesea promovează discursuri eurosceptice și favorabile intereselor Kremlinului.

Prin exacerbarea crizei din Ceuta, Rusia testează coeziunea europeană, forțează statele membre să se concentreze pe dispute interne și deturnează atenția și resursele Uniunii Europene de la susținerea Ucrainei. Nu este o coincidență că state precum Letonia și Lituania au închis recent puncte de trecere a frontierei cu Belarus sau au descoperit o reţea de tuneluri subterane, confirmând utilizarea rutei estice pentru introducerea ilegală de migranți.

Rusia operează pe un front larg, vizând orice vulnerabilitate geografică și politică a Europei. Atacul asupra exclavei spaniole este doar cel mai recent episod dintr-un război de uzură continuu, dus în spațiul informațional și pe teren, având că principală armă destabilizarea continentului.

Cristian Soare este jurnalist și analist în cadrul platformei DefenseRomania, specializat în monitorizarea conflictelor armate și a tehnologiilor de apărare. Cu o experiență de peste 6 ani în cercetare strategică și politici publice, activitatea sa se concentrează pe analiza evoluțiilor din teren în contextul războiului din Ucraina și pe impactul noilor echipamente militare asupra strategiilor de securitate. În calitate de expert colaborator al Digital Forensic Team (DFT), contribuie la activitatea acestei platforme internaționale prin analiza fenomenelor de dezinformare, a influenței maligne și a propagandei. Analizele sale integrează cercetarea geopolitică cu instrumente moderne de investigație, precum OSINT (Open Source Intelligence). Pregătirea sa profesională include o componentă tehnică solidă în securitate cibernetică și managementul riscului informațional, deținând certificări CompTIA Security+, CISCO (CyberOps) și în managementul riscului de securitate. Totodată, este atestat în Business Intelligence, oferind consultanță în analiza strategică a datelor.
Alte știri de interes