EXCLUSIV România în era dronelor. Cum arată viitorul și războiul modern? Generalul (r.) Dorin Toma, la Obiectiv EuroAtlantic la DefenseRomania
22 Octombrie 2026
O întâlnire trilaterală la vârf China - Rusia - SUA, fără reprezentanți ai altor țări sau organizații, ar putea fi de rău augur într-un moment critic pentru securitatea mondială cum este cel din prezent.
Cele trei puteri nucleare ar putea repeta scenariul Yalta din 1945 când lumea a fost împărțită în sfere de influență după cel de-al Doilea Război Mondial.
Ucraina trebuie să participe în mod obligatoriu la negocierile privind încheierea războiului declanșat de Rusia, iar formulele de negociere fără reprezentanți ai Kievului ridică suspiciuni privind o posibilă împărțire în sfere de influență, a declarat președintele Lituaniei, Gitanas Nausėda.
„Ucraina însăși trebuie să participe în mod obligatoriu la negocieri, de aceea formulele propuse chiar de Rusia, precum cea dintre China, SUA și Rusia, ridică suspiciuni că s-ar putea repeta scenariul celui de-al Doilea Război Mondial și că ar putea avea loc o împărțire în sfere de influență. Acest lucru (...) provoacă o mare îngrijorare în întreaga regiune”, a declarat joi G. Nausėda jurnaliștilor, potrivit LRT (Radioteleviziunea de Stat a Lituaniei).
Potrivit acestuia, Beijingul nu poate fi un mediator complet imparțial atât timp cât continuă să fie un factor care facilitează războiul Rusiei împotriva Ucrainei.
Trilaterala care vrea să reîmpartă lumea
(Nota autorului). Conferința de la Yalta (Crimeea) a avut loc în perioada 4–11 februarie 1945, când cel de-al Doilea Război Mondial se apropia de final și erau deja cunoscuți învingătorii și învinșii. Conferința a marcat începutul reîmpărțirii Europei în sfere de influență între Vest și URSS, punând bazele tensiunilor ce aveau să ducă la Războiul Rece.
La ea au participat liderii națiunilor învingătoare: Franklin D. Roosevelt – Președintele Statelor Unite ale Americii, Winston Churchill – Prim-ministrul Marii Britanii și Iosif Stalin – Liderul Uniunii Sovietice.
Deși stadiul actual al războiului ruso-ucrainean nu este deloc similar cu stadiul din februarie 1945 al celui de-al Doilea Război Mondial, Ucraina fiind în prezent într-un ușor avantaj pe front, reuniunea trilaterală la vârf sino-ruso-americană cu o administrație a SUA aparent dispusă la compromisuri față de dreptul internațional, încurajează conducerea Rusiei să creadă că este pe drumul cel bun continuând agresiunea împotriva Ucrainei.
Dacă cele mai mari puteri mondiale militare ale momentului – SUA și China, eșuează în a descuraja Rusia să continue războiul atunci, întreaga Europă este în pericol nu doar Ucraina. Discuțiile amicale și construtive dintre administrația americană și conducerea Rusiei, corelate cu retragerea trupelor americane din Europa nu contribuie deloc la descurajarea Rusiei.
În acest context, îngrijorările președintelui Lituaniei sunt mai mult decât întemeiate deoarece Europa este tratată foarte critic de administrația Trump, Uniunea Europeană fiind privită în multe privințe ca un adevărat adversar. Pericolul trădării militare a Europei de către administrația Trump este foarte ridicat și la cel mai înalt nivel din istorie iar o balansare rapidă a SUA în direcția restabilirii sferelor de influență nu este exclusă. Contactele bilaterale la nivel înalt (sau la nivel de împuterniciți speciali care raportează doar nivelului prezidențial) SUA – Rusia și SUA – China, în care se puteau stabili detaliile acestei reîmpărțiri a lumii, au fost într-un număr neașteptat de mare după ce Donald Trump a venit la putere în SUA.
(ne)Participarea Europei la negocieri
Trump și liderii europeni / Sursa: Casa Alba, Daniel Torok
Nausėda a subliniat că la negocieri ar trebui să participe și un reprezentant al Europei. Potrivit acestuia, interesele UE ar putea fi reprezentate de președintele Consiliului European, António Costa.
„Încheierea războiului va influența într-o foarte mare măsură situația de securitate, precum și situația economică și socială generală de pe întregul continent european, de aceea participarea reprezentanților Europei la negocieri ar fi pe deplin firească. Însă, pentru aceasta, trebuie să stabilim criterii foarte clare”, a afirmat el.
„Sunt menționate numeroase nume, însă un criteriu este deosebit de important: o asemenea persoană ar trebui să dețină mandatul tuturor celor 27 de state membre ale UE. În prezent, un astfel de mandat formal (...) i-a fost acordat lui António Costa. Prin urmare, probabil că nu mai este nevoie de un mandat suplimentar”, a explicat președintele.
Nausėda a adăugat că Rusia se va opune oricărei participări europene la negocieri, motiv pentru care reprezentanții continentului trebuie să depună eforturi diplomatice suplimentare.
Cerințele Rusiei și Ucrainei pentru încheierea unui acord continuă să fie foarte îndepărtate unele de altele, în condițiile în care forțele celor două părți sunt blocate pe câmpul de luptă și se lovesc reciproc zilnic cu arme cu rază lungă de acțiune.
Conflictul, intrat deja în al cincilea an, a devenit cel mai sângeros din Europa de după cel de-al Doilea Război Mondial.
Amintim că președintele Lituaniei a făcut aceste declarații după ce Kremlinul a anunțat miercuri că este în curs de pregătire o întâlnire trilaterală între președintele Rusiei, Vladimir Putin, liderul SUA, Donald Trump, și președintele Chinei, Xi Jinping. Se urmărește includerea acesteia în programul summitului Asia-Pacific de luna viitoare, care va avea loc la Shenzhen.
La rândul său, trimisul SUA a purtat miercuri, la Sankt Petersburg, discuții cu președintele Rusiei. După întâlnirea dintre Steve Witkoff și V. Putin, D. Trump a declarat că, în opinia sa, încheierea războiului Rusiei împotriva Ucrainei ar putea fi mai aproape ca oricând.
Kremlinul a precizat că, „în principiu”, nu se opune reluării negocierilor trilaterale între Rusia, Ucraina și SUA. Cu toate acestea, după vizită, atacurile Kremlinului nu au încetat.
