O lună de când iranienii luptă în stradă: Bilanțul victimelor e uriaș. Printre cele mai sângeroase represiuni din ultimul secol
29 Ianuarie 2026
Ministrul interimar al apărării american, Mark Esper, a lansat joi un apel statelor aliate din cadrul NATO pentru a condamna public acţiunile ostile ale Iranului şi pentru a lua în considerare participarea la un plan de apărare a căilor maritime strategice din zona Golfului.
''Nu căutăm un conflict armat cu Iranul, dar suntem pregătiţi să apărăm forţele şi interesele Statelor Unite în regiune. Nimeni nu ar trebui să confunde reţinerea cu vulnerabilitatea'', a declarat Esper la Bruxelles, unde participă la reuniunea miniştrilor apărării din ţările NATO.
Într-o conferinţă de presă, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a menţionat că SUA au declarat clar că nu vor un război. De fapt, SUA au spus în mod foarte clar că sunt gata să discute cu Iranul, fără nicio condiţie prealabilă, a adăugat Stoltenberg.
SUA cer aliaților să condamne public acțiunile Iranului
Mai multe ţări din NATO, printre care Franţa şi Germania, s-au pronunţat pentru menţinerea acordului internaţional semnat cu Teheranul în 2015, care vizează programul nuclear iranian.
În ceea ce o priveşte, Turcia i-a transmis lui Mark Esper că dialogul este mai bun decât sancţiunile.
Tensiunile s-au amplificat între Iran şi SUA după ce, la 13 iunie, două petroliere, unul aparţinând unui armator norvegian şi celălalt unui armator japonez, au fost lovite de dispozitive explozive la ieşirea din strâmtoarea Ormuz, la circa 50 de kilometri de coasta iraniană.
Washingtonul susţine că cele două nave au fost atacate de Iran, afirmând că a recuperat fragmente de mine magnetice ale armatei iraniene, în timp ce Iranul respinge orice implicare în acest atac, iar preşedintele iranian Hassan Rouhani a calificat acuzaţiile americane drept propagandă.
La 19 iunie, o dronă americană a fost doborâtă de o rachetă sol-aer iraniană deasupra Golfului Oman. Potrivit versiunii Teheranului, drona pătrunsese în spaţiul aerian al Iranului pentru o misiune de spionaj, dar Washingtonul susţine că drona se afla în spaţiul aerian internaţional şi a denunţat un atac neprovocat al armatei iraniene.
Donald Trump a confirmat vineri relatările din presă conform cărora hotărâse lovituri aeriene împotriva unor ţinte din Iran, dar le-a anulat înainte ca Pentagonul să înceapă executarea lor. El a scris pe Twitter că a decis în final să anuleze această operaţiune de teama că ea putea provoca victime colaterale.
Prețul stabilității de moment și iluzia „bandajului” diplomatic: Cum a transformat negocierea Groenlandei pilonul european al NATO într-un ''produs politic'' tranzacționabil
