Vremurile când administrația Trump anunța diminuarea sprijinului militar pentru Kiev par acum răul cel mai mic. În ultima perioadă, oficialii americani contestă inclusiv dreptul Ucrainei de a lovi infrastructura militară și energetică de pe teritoriul Rusiei.
Spre exemplu, episodul petrecut marți, 17 noiembrie, la sediul NATO, de la reuniunea Grupului de contact pentru apărarea Ucrainei, prezentat de The Telegraph.
Potrivit surselor publicației, Elbridge Colby, subsecretarul american al Departamentului Apărării, a criticat la întâlnirea Grupului de Contact (Formatul Ramstein) atacurile ucrainene în adâncimea teritoriului rus. Mai mult, oficialul american a părăsit reuniunea înainte de prezentarea clasificată a ministrului ucrainean al Apărării, Yevhenii Khmara, care urma să explice tocmai efectele acestor operațiuni asupra capacității militare a Rusiei.
SUA virează tot mai mult către Moscova
Oficialul american a pledat pentru concentrarea ajutorului occidental asupra echipamentelor necesare pe linia frontului și a loviturilor la distanță medie. El a apreciat că armata ucraineană este eficientă atunci când folosește drone pentru a încetini înaintarea trupelor ruse și pentru a ataca liniile de aprovizionare.
Colby uită să evalueze și importanța loviturilor în adâncime, care destabilizează efortul rus de război.
Potrivit unei analize Reuters publicate pe 18 noiembrie, atacurile cu drone ucrainene au redus cu aproximativ 45% volumele de țiței procesate de rafinăriile rusești față de sfârșitul lunii octombrie. Operațiunile au perturbat sau au oprit activitatea la 15 dintre cele mai mari 35 de rafinării din Rusia, față de nouă cu o săptămână înainte. Deși aceste lovituri nu au oprit ofensiva rusă pe front, ele afectează capacitatea energetică a Moscovei, aprovizionarea internă cu combustibili și posibilitățile de export.
Poziția administrației Trump pare să fie tot mai clară. Președintele american a cerut deja Ucrainei să oprească atacurile asupra rafinăriilor rusești și a infrastructurii folosite pentru producția și distribuția de combustibili, argumentând că acestea contribuie la penuria de pe piețele internaționale.
Europa, hotărâtă să mențină sprijinul pentru Kiev
Gestul a provocat nedumerire și iritare în rândul unor participanți europeni. O sursă germană a declarat că oficialul american a părut mai degrabă de partea Rusiei decât de partea Ucrainei și a celorlalți membri ai coaliției.
Nu putem spune, pe baza acestui episod, că Statele Unite au trecut de partea Rusiei. Dar este tot mai greu de ignorat faptul că unele dintre pozițiile Washingtonului ajung să coincidă cu interesele și argumentele Moscovei.
De cealaltă parte, mesajul european este că Ucraina trebuie să poată continua războiul și să intre în eventualele negocieri dintr-o poziție cât mai puternică. Totuși, resursele financiare nu pot înlocui automat capabilitățile militare americane, iar eventualele restricții impuse de Washington asupra asistenței militare vor avea cu siguranță avea consecințe directe pe câmpul de luptă.
Ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, a calificat criticile lui Colby drept „destul de stupide”, în timp ce omologul său britanic, Wes Streeting, a susținut că nu este treaba aliaților să îi spună Ucrainei cum să își ducă războiul.
La Berlin, reuniunea Coaliției de Voință, la care participă și emisarii americani Steve Witkoff și Jared Kushner, are pe agendă garanțiile de securitate pentru Ucraina și reconstrucția țării. În paralel, Comisia Europeană a propus un nou pachet de finanțare de 45 de miliarde de euro pentru 2027, din care 25 de miliarde ar urma să fie destinate apărării, iar 20 de miliarde susținerii bugetului ucrainean.