Rezoluţia, prezentată de Ucraina, cu susţinerea aproape a tuturor ţărilor din Uniunea Europeană, a fost aprobată cu 93 de voturi, 18 voturi împotrivă, între care şi din partea SUA, în timp ce 65 de state s-au abţinut.
În comparaţie, o rezoluţie formulată în mod similar în 2022 şi 2023 a întrunit sprijinul a 141 de ţări.
Un proiect de rezoluţie alternativ elaborat de SUA, care iniţial făcea apel doar la o încheiere rapidă a conflictului, fără nicio referire la integritatea teritorială, a fost pe larg modificat prin adoptarea mai multor amendamente din partea ţărilor europene care au introdus această referire la integritatea teritorială şi au cerut o "pace justă". Textul a fost modificat la presiunea Europei, iar Washingtonul a fost nevoit să cedeze.
Textul modificat a fost de asemenea supus votului la ONU, întrunind 93 de voturi pentru, 8 împotrivă şi 73 de abţineri, inclusiv abţinerea din partea Statelor Unite.
Două rezoluții: La cea de-a doua care condamna invazia rusă în Ucraina, SUA au votat împotrivă. Alături de Coreea de Nord sau Belarus
CNN remarcă „o schimbare uluitoare a politicii americane în comparație cu ultimii ani”.
Votul împotriva rezoluției susținute de Ucraina și de statele europene a pus SUA în dezacord cu aliații săi europeni și, în schimb, SUA au votat alături de Rusia, chiar când s-au împlinit trei ani de la invazia pe scară largă a Moscovei în Ucraina.
Acest lucru s-a întâmplat în contextul în care administrația Trump a purtat discuții cu Moscova pentru a pune capăt războiului, iar președintele Donald Trump și-a intensificat retorica împotriva președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, amintește CNN.
Împotriva rezoluției Ucrainei au mai votat printre altele Coreea de Nord, SUA, Belarus, Ungaria, Sudan sau Eritreea.