Exercițiu pentru combaterea dronelor în România: La Eastern Phoenix vor participa și companii românești și străine producătoare de UAV-uri
14 Aprilie 2026
O analiză recentă publicată de think-tank-ul Baltic Defense Iniţiative din Vilnius pune pe masa planificatorilor militari ai NATO un scenariu aproape S.F, dar de ne trecut cu vederea: Poate un stat membru NATO să fie adus în pragul capitularii fără ca un singur soldat inamic să treacă frontiera? Răspunsul oferit de experți este un scenariu de coșmar, bazat pe o campanie masivă de atac cu drone kamikaze rusești, care ar putea pune Lituania în genunchi în doar trei luni.
Elementul central al acestui studiu sunt cele peste 170.000 de drone Shahed, lansate de Rusia într-un interval de 60 de zile. Conform experților, acest volum este suficient pentru a satura complet orice sistem de apărare antiaeriană existent și pentru a distruge sistematic orice element de infrastructură critică.
După cum arată publicaţia Defense News, in acest scenariu, capitala Vilnius și principalele centre urbane ar fi rase de pe suprafața pământului, lăsând țara fără energie, apă, comunicații sau spitale funcționale. Aceasta este „strategia de capitulare prin colaps civil”, o tactică ce forțează conducerea politică să accepte ocupația pentru a opri măcelul populației neînarmate.
Scenariul ia în calcul un context geopolitic nefavorabil în anul 2027, în care atenția Statelor Unite ar fi absorbită de un conflict prelungit cu Iranul, iar unitatea europeană ar fi subminată de ascensiunea curentelor politice care ignoră securitatea colectivă.
În acest vid de putere, Rusia ar putea declanșa o campanie de bombardamente bazată strict volumul dronelor produse la scară industrială. După primele 90 de zile de distrugeri totale, Moscova ar urma să emită un ultimatum: capitularea Lituaniei sau extinderea atacurilor asupra Letoniei și Estoniei.
O vulnerabilitate majoră identificată în cadrul acestui studiu nu este doar de ordin militar, ci și constituțional. Analiza subliniază că legislația actuală din Lituania nu are proceduri clare de succesiune în cazul în care conducerea statului - președintele și președintele Parlamentului - este anihilată în urma unor atacuri cu rachete hipersonice sau drone. Fără o linie de comandă certă, rezistența organizată s-ar prăbuși instantaneu, lăsând țara într-un vid de autoritate pe care inamicul l-ar exploata imediat pentru a impune o administrație loială.
Acest „alarmism asumat” al experților baltici, dacă îi putem spune așa, are un scop precis: stimularea guvernelor NATO de a trece de la achiziții simbolice de sisteme antiaeriene la construirea unei apărări stratificate, capabile să gestioneze atacuri de tip „swarms” (roiuri de drone). Rusia a demonstrat deja în Ucraina capacitatea de a crește producția de drone ieftine și rudimentare, iar scenariul gândit de lituanieni arată că, în lipsa unei pregătiri adecvate, un volum mare de sisteme de arme ieftine - drone, rachete sau muniții-momeală - poate înfrânge tehnologia scumpă și limitată numeric.
Putem trage o singură concluzie, și anume că Lituania încearcă prin acest scenariu de război, chiar dacă pare unul extrem, să atragă atenția la cel mai înalt nivel al NATO că apărarea Flancului Estic trebuie să includă soluții de contracarare a dronelor la o scară care să descurajeze orice calcul de acest tip din partea Rusiei.
