Radoslaw Sikorski, ministrul de Externe al Poloniei, într-un interviu acordat Financial Times, a precizat că identificarea momentului în care acțiunile hibride ale Rusiei „au mers prea departe” e o chestiune de percepție și apreciere, în lipsa unui criteriu prestabilit.
Sikorski a mai afirmat că în cazul în care provocările ruse vor duce la pierderi de vieți omenești, aliații vor fi obligați să poarte „o discuție foarte serioasă în interiorul NATO”.
Șeful diplomației poloneze a mai vorbit în repetate rânduri în diferite conferințe la care a participat de riscul acestor atacuri hibride. El atrage atenția că nu ne vom confrunta cu un atac rus pe scară largă asupra Europei, dar atacuri hibride sub pragul Articolului 5, inclusiv cu drone, atacuri care vor putea fi atribuite Rusiei, dar pe care Moscova le va nega vehement pot reprezenta un blocaj asupra modului în care Alianța va reacționa.
Radoslaw Sikorski, ministrul de Externe al Poloniei, la o întâlnire cu cadrele militare poloneze. Photo source: MAE polonez
Sikorski a mai cerut partenerilor europeni o abordare mult mai dură pe plan diplomatic, pledând pentru reducerea numărului de vize turistice acordate cetățenilor ruși și pentru limitarea prezenței diplomatice a Moscovei pe continent, amintește și UkrMedia, care remarcă că și Kaja Kallas, șefa diplomației europene, s-a poziționat pentru înăsprirea controalelor asupra deplasărilor diplomaților ruși în spațiul Schengen.
Amintim că Polonia și Estonia au invocat deja anterior Articolul 4 din Tratatul Atlanticului de Nord, mecanism ce permite consultări politice urgente atunci când un stat membru consideră că îi sunt amenințate securitatea sau integritatea teritorială, în urma unor incidente de încălcare a spațiului aerian înregistrate în septembrie 2025.
România s-a confruntat și ea cu numeroase incidente în care dronele ruse au violat spațiul aerian al României, precum și în zona economică exclusivă în perimetrul Neptun Deep. Cel mai grav incident a avut loc la finalul lunii mai când o dronă rusă Shahed a lovit un bloc de locuințe din centrul orașului Galați, două persoane fiind rănite.
UE adoptă noi sancțiuni împotriva Rusiei
Tehnică militară rusă distrusă pe străzile Ucrainei. Sursă foto: Ministerul Apărării de la Kiev
Miniștrii de externe ai UE au adoptat noi sancțiuni împotriva a aproape 1.600 de entități și persoane prin care vizează complexul militaro-industrial rus, a anunțat luni șefa diplomației UE, Kaja Kallas, relatează agențiile Agerpres, Reuters, DPA și AFP.
Aceste măsuri convenite de miniștrii de externe ai UE la reuniunea lor din Luxemburg sunt 'cea mai mare extindere a listei noastre de sancțiuni de când Rusia și-a început războiul', a postat Kaja Kallas pe platforma X, observând că 'Europa arată încă o dată un front unit'.
'Peste jumătate au legături cu lanțul de producție de rachete balistice. Facem ca producția Rusiei de arme pe care le utilizează să ucidă ucraineni mult mai dificilă, mai lentă și mai costisitoare', a adăugat ea.
Acest ansamblu de sancțiuni, care prevede o înghețare a activelor în UE și o interdicție de călătorie, a fost aprobat miercuri de ambasadorii Celor 27 la Bruxelles.
În detaliu, ele vizează 743 de indivizi și 826 de entități, toate legate de complexul militaro-industrial rus, potrivit unor diplomați de la Bruxelles citați de France Presse.
Noul pachet va ridica la aproape 4.600 numărul total de persoane și entități sancționate la UE din cauza războiul declanșat de Moscova în Ucraina.
Aceste noi sancțiuni intervin după anunțul american al unui acord cu Rusia pentru aprovizionarea SUA cu motorină rusească, o ridicare de facto a sancțiunilor americane, care a provocat neînțelegere în rândul a numeroase țări europene.
'Îl regret profund. Sper că nu va intra în vigoare, pentru că trebuie să accentuăm presiunea asupra Rusiei și să întărim susținerea pentru Ucraina', a declarat luni la Luxemburg ministrul suedez al afacerilor externe, Maria Malmer Stenergard.