"Șeful inteligenței artificiale" din Ucraina anticipează că războiul viitorului va fi câștigat de cele mai performante sisteme AI

În 2016, cercetătorii Dustin Lewis, Gabriella Blum și Naz Modirzadeh, de la Harvard Law School introduceau noțiunea de „war algorithms” – algoritmi de război. Conceptul era mai larg decât cel de „armă autonomă”. Includea nu doar algoritmii care controlează arme, ci și pe cei care contribuie la identificarea țintelor, analiza informațiilor, selectarea variantelor de acțiune sau executarea unor decizii militare.

În 2017, secretarul adjunct al apărării al SUA, Robert Work, înființa echipa Algorithmic Warfare Cross-Functional Team – AWCFT, cunoscută drept Proiectul Maven.

În prezent, șeful Departamentului de inteligența artificială (AI) din Ministerul ucrainean al Apărării crede că folosirea pe scară largă a sistemelor bazate pe AI va fi noua paradigmă a războiului. Ele vor furniza nu doar cea mai rapidă și mai bună prelucrare a datelor ci și cele mai adecvate scenarii pentru diferite cursuri de acțiune de luptă.

Războiul din Ucraina și conflictele din alte regiuni se vor confrunta, în următorii ani, cu o schimbare de paradigmă, pe măsură ce sistemele de inteligență artificială vor fi integrate în rețele unificate care vor accelera luarea deciziilor pe câmpul de luptă, a declarat oficialul ucrainean responsabil pentru AI la Ministerul Apărării, potrivit Reuters.

Ucraina, aflată în al cincilea an de luptă împotriva invaziei ruse la scară largă, utilizează deja inteligența artificială pentru o multitudine de funcții pe câmpul de luptă, de la dirijarea dronelor către ținte până la sprijinirea planificării operațiilor de luptă și procesarea datelor privind atacurile rusești cu rachete.

„Inteligența artificială va configura o nouă paradigmă a războiului. Deja contribuie activ la acest lucru”, a declarat pentru Reuters, Danilo Țvok, șeful Centrului pentru Inteligență Artificială al Ministerului Apărării.

Va fi un război al sistemelor de operare bazate pe AI

El a estimat că sistemele de inteligență artificială vor fi, în cele din urmă, reunite într-o singură rețea care va monitoriza câmpul de luptă, ceea ce ar putea conduce, în următorii trei până la cinci ani, la un „război al sistemelor de operare” cu Rusia, în cazul în care conflictul va continua.

„Sistemul care dispune de mai multe date, care înțelege mai bine aceste date și propune soluții – acel sistem va dobândi un avantaj asupra celuilalt”, a afirmat el.

Centrul a fost înființat în luna martie, în contextul în care ministrul apărării, Mihailo Fedorov, încearcă să plaseze inteligența artificială și procesul decizional bazat pe date în centrul sistemului de apărare al Ucrainei.

Prima mare mutație a războiului ruso-ucrainean a fost drona ieftină care a accelerat lanțul de lovire la costuri mici.

Dronele, care sunt încă pilotate în cea mai mare parte de operatori umani, au schimbat deja radical modul în care se desfășoară războiul.

Trupele ucrainene și ruse lansează zilnic unele împotriva celorlalte mii de vehicule aeriene fără pilot. Kievul încearcă, de asemenea, să compenseze deficitul de militari de pe linia frontului prin utilizarea roboților tereștri.

Capacitatea dronelor de a supraveghea permanent câmpul de luptă și de a lovi cu precizie țintele a accelerat „lanțul de lovire” – procesul de planificare și executare a unui atac asupra inamicului. Luarea deciziilor cu ajutorul inteligenței artificiale ar accelera și mai mult acest proces, a afirmat Țvok.

Este o cursă tehnologică a operaționalizării militare a inteligenței artificiale

Ucraina, ale cărei forțe armate numără aproximativ un milion de persoane, utilizează deja instrumente bazate pe inteligență artificială în sistemele sale de comandă.

Țvok a declarat însă că obiectivul este crearea unui sistem de operare unic, capabil să formuleze recomandări privind deciziile de pe câmpul de luptă, de la nivelul unităților individuale aflate în prima linie până la comandamentul strategic.

Acest sistem ar accelera semnificativ analizarea datelor provenite de pe linia frontului, lungă de 1.200 de kilometri, și ar permite transmiterea de recomandări către comandanții umani, a explicat el.

Scopul, potrivit lui Țvok, este reunirea armamentului și a sistemelor de date într-un „singur organism viu, capabil să funcționeze în mod coordonat”.

Cursa tehnologică a înarmării, declanșată de cel mai amplu război din Europa de la cel de-al Doilea Război Mondial, a atras interesul companiilor străine din domeniul inteligenței artificiale, dornice să obțină date din condiții reale de luptă pentru antrenarea modelelor și să beneficieze de posibilitatea de a-și testa sistemele.

Unele dintre acestea, precum compania americană Palantir, au pus la dispoziția Ucrainei propriile sisteme. Kievul a creat, de asemenea, proiectul Brave1 Dataroom, destinat partajării datelor de pe câmpul de luptă cu țările aliate, pentru antrenarea programelor informatice ale acestora.

„Acesta este locul în care poți înțelege dacă sistemul tău funcționează”, a declarat Țvok, îmbrăcat într-un tricou negru și blugi.

Și Moscova își dezvoltă capacitățile în domeniul inteligenței artificiale. Un înalt comandant ucrainean al apărării antiaeriene a declarat pentru Reuters, în luna aprilie, că este îngrijorat de utilizarea tot mai frecventă de către Rusia a inteligenței artificiale pentru planificarea atacurilor cu drone și rachete asupra orașelor, ceea ce ar putea reduce semnificativ timpul necesar pregătirii fiecărei lovituri.

„Întrebarea este”, a spus Țvok, „cât de repede ne construim propriile soluții, cât de practic le aplicăm și cum obținem, de partea noastră, principalul impact asupra câmpului de luptă”.

El a adăugat că Ministerul Apărării dezvoltă un sistem de recrutare și de gestionare a resurselor umane bazat pe inteligență artificială, ca parte a eforturilor lui Fedorov de a reforma uriașul departament guvernamental prin utilizarea datelor.

Întrebare încă deschisă: cum va putea omul să se adapteze vitezei mari de acțiune a sistemelor automate asistate de AI?

Ucraina aplică principiul menținerii unui om în procesul decizional în cazul hotărârilor privind operațiile de luptă. Totuși, Țvok a afirmat că sistemele de inteligență artificială ar putea, în cele din urmă, să depășească viteza de reacție a oamenilor, iar prezența acestora în proces ar putea ajunge să încetinească luarea deciziilor.

„Atunci apare întrebarea: cum reușim să ținem pasul cu adoptarea deciziilor propuse de sistemele autonome?”, a afirmat el.