Radiografia incidentelor militare fără precedent provocate de dronele ruse în România: Următoarea etapă de escaladare ar putea viza un roi de drone Geran-5 pe direcția Galați-Reni

În condițiile în care Moscova nu a înregistrat avansuri majore pe front și înțelege că SUA nu pot presa Kievul să cedeze teritorii, Kremlinul încearcă să intimideze publicul european pentru a reduce sprijinul militar oferit Ucrainei.

Val de atacuri și incidente fără precedent: Dronă rusă doborâtă la 200 km în interiorul României

Incidente provocate de dronele ruse, photo source: Snazzy maps, New Strategy Center

Situația din regiune s-a deteriorat grav în luna iulie, când Rusia a atacat peste 30 de nave comerciale. Două nave au fost lovite chiar în zona contiguă a României, la 20 și 22 de mile marine de tărmul românesc.

Spirala escaladării a atins un punct critic între 24 și 26 iulie, când Forțele Aeriene Române au doborât, în trei zile consecutive, trei drone rusești Geran-2 care au pătruns neautorizat în spațiul aerian național:

24 iulie: Un F-16 românesc a doborât o dronă în județul Buzău (zona Padina), după ce aceasta zburase aproximativ 200 de kilometri în interiorul teritoriului național — prima interceptare de acest fel executată de armata română.

25 iulie: A doua dronă a fost interceptată și doborâtă în Delta Dunării, la vest de localitatea Sfântu Gheorghe.

26 iulie: A treia dronă a fost doborâtă deasupra apelor teritoriale românești, în apropiere de Sulina.

Anterior acestor interceptări, Rusia comisese 30 de incursiuni aeriene netaxate ferm și peste 50 de prăbușiri de fragmente pe teritoriul românesc, cel mai grav incident anterior având loc pe 29 mai, când o dronă rusească a lovit un bloc din Galați, rănind doi locatari, amintește studiul.

Pe lângă atacurile kinetice, România a fost ținta unor atacuri hibride intense în luna iulie. Atacuri cibernetice de tip ransomware au blocat temporar platformele Agenției Naționale de Cadastru (ANCPI) și ale Administrației Naționale a Penitenciarelor (ANP), în timp ce alerte false cu bombă generate cu inteligență artificială au paralizat temporar activitatea în Portul Constanța.

Blocada de facto a porturilor ucrainene și criza de pe Dunăre

Atacurile repetate ale Rusiei asupra infrastructurii portuare din Odesa, Chornomorsk și Pivdennyi au dus la scufundarea unor nave comerciale (cum ar fi Golden Leo, soldată cu decese în rândul echipajului) și la dublarea tarifelor de asigurare și transport. Drept urmare, proprietarii de nave refuză să mai intre în porturile maritime ucrainene, generând o blocadă de facto ce amenință exporturile de cereale de 6-7 milioane de tone lunar ale Ucrainei.

Ruta alternativă pe Dunăre este grav afectată de seceta istorică. Debitul fluviului la intrarea în țară a scăzut la 1.700 m³/s (față de media de 4.700 m³/s), înregistrând cele mai scăzute niveluri din 1996 încoace. Gabaritul redus a forțat bargele să își reducă capacitatea de încărcare cu 30% până la 60% și a determinat, pentru prima dată în istorie, oprirea ambelor reactoare ale Centralei Nucleare de la Cernavodă din cauza lipsei apei de răcire.

Cum ar putea escalada Rusia în faza următoare?

Analiza New Strategy Center semnată de George Scutaru avertizează că acțiunile Moscovei nu se vor opri la incidentele recente, ci ar putea trece într-o nouă fază de escaladare complexă. În primă fază, Rusia este susceptibilă să testeze capacitatea și timpul de reacție al apărării antiaeriene prin lansarea unor valuri coordonate de drone din direcții multiple, zona Galați-Reni reprezentând un punct critic din cauza intervalului extrem de scurt avut la dispoziție pentru interceptare. Această amenințare este accentuată de trecerea la noua generație de drone Geran-5, echipate cu motoare cu reacție, care ating viteze de 650 km/h și reduc dramatic timpul de alertare în comparație cu versiunile anterioare Geran-2, ce zburau cu doar 150–180 km/h.

Pericolul se extinde și în domeniul maritim și al infrastructurii energetice strategice. Moscova ar putea recurge la operațiuni sub steag fals sau sabotaje direct pe Brațul Sulina, atacând nave comerciale cu drone maritime mascate sau bruiate pentru a le scufunda și a bloca complet traficul pe canal. De asemenea, proiectul gazoductului Neptun Deep, aflat în plină fază de construcție în Zona Economică Exclusivă a României, unde activează 19 nave și peste 2.500 de lucrători pentru montarea a 172 km de conducte, devine o țintă vulnerabilă la provocări hibride. Aceste atacuri din ZEE sunt greu de atribuit din punct de vedere juridic și prezintă un risc ridicat, întrucât această zonă nu intră automat sub incidența protecției Articolului 5 din Tratatul NATO.

În fața acestor amenințări, autoritățile de la București au adoptat o poziție fermă, declarând că nu vor mai tolera nicio încălcare a spațiului aerian național. Pe plan diplomatic, ambasadorul rus Vladimir Lipaev a fost deja convocat la MAE, unde i-au fost prezentate resturile dronei prăbușite în județul Buzău. Dacă provocările vor continua să se intensifice, România ar putea fi determinată să invoce în premieră Articolul 4 din Tratatul NATO pentru a deschide consultări oficiale cu aliații și a solicita suplimentarea capacităților de cercetare, supraveghere și recunoaștere (ISR).

Răspunsul Alianței a început deja să prindă contur pe teren prin măsuri concrete de consolidare a Flancului Estic. Spania a anunțat detașarea la Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu a unui efectiv de 200 de militari, alături de 7 avioane F-18, o aeronavă de realimentare A400M și 3 elicoptere NH90 specializate în misiuni antidronă. În paralel, România, Bulgaria și Turcia au convenit extinderea mandatului grupului naval MCM Black Sea, incluzând în misiunile acestuia și protecția infrastructurilor submarine critice din bazinul Mării Negre.