Defense România Intelligence Putin: Rusia a demascat peste 400 de agenți ai unor servicii secrete străine

Putin: Rusia a demascat peste 400 de agenți ai unor servicii secrete străine

Serviciile speciale ruse au demascat anul trecut sute de spioni care lucrau în beneficiul unor ţări străine, care sunt din ce în ce mai active în Rusia, a declarat miercuri preşedintele rus Vladimir Putin într-o reuniune a Colegiului Serviciului Federal de Securitate (FSB, ex-KGB).

'Datorită unor operaţiuni speciale reuşite au fost demascate activităţile a 129 de ofiţeri de carieră şi a 465 de agenţi ai unor servicii secrete străine' în 2018, a declarat Putin, el însuşi fost agent KGB şi director FSB înainte de venirea sa la putere în 1999.

'Serviciile de informaţii străine aspiră să-şi intensifice activitatea pe teritoriul rus şi încearcă - prin toate mijloacele - să obţină acces la informaţii de natură politică, economică, ştiinţifică şi tehnologică', a avertizat Putin în discursul rostit la colegiul FSB, difuzat de televiziunea rusă, dar fără să ofere detalii.

Vladimir Putin a cerut serviciilor de contrainformaţii să acţioneze într-o manieră 'eficientă' pentru a face faţă acestor provocări, în special pentru a proteja 'datele privind dezvoltarea, testarea şi producerea sistemelor de armament promiţător rusesc'. 'Controlul trebuie să fie aici cel mai strict şi cel mai meticulos', a spus el.

Potrivit şefului statului rus, în prezent chiar mai mult decât înainte, serviciile secrete străine 'încearcă să influenţeze procesele interne din Rusia'.

Preşedintele rus a denunţat intensitatea activităţilor spionilor străini, în timp ce Rusia este la rândul său acuzată de spionaj în Occident, fiind implicată în mai multe scandaluri, printre care otrăvirea în martie 2018 a fostului agent dublu rus Serghei Skripal şi a fiicei sale Iulia în Anglia. Londra atribuie Moscovei responsabilitatea pentru acest caz, dar Kremlinul dezminte orice implicare.

Aceste declaraţii intervin într-un moment în care Washingtonul şi-a suspendat participarea la Tratatul privind Forţele Nucleare Intermediare (INF) care interzice rachetele sol-sol cu rază de acţiune între 500 şi 5.500 km, acuzând Rusia de încălcarea prevederilor acestui document semnat în 1987.

În replică, Moscova şi-a suspendat şi ea participarea la INF şi şi-a trasat un termen de doi ani pentru a dezvolta noi rachete terestre.

Tudor Curtifan este jurnalist, analist de politică externă și internă și din 2018, redactor-șef al publicației DefenseRomania, cea mai mare publicație media din România din arealul geostrategic. A absolvit Facultatea de Istorie din cadrul Universității din București, unde a urmat și un program de masterat. Ulterior a parcurs programul „Securitate și bună guvernare” în cadrul Universității naționale de Apărare „Carol I” (UNAp). Publică și participă activ ca speaker sau moderator la conferințe internaționale în domeniul securității și politicii externe și interne, precum și la diferite emisiuni TV. Printre ariile sale de interes se numără contrapropaganda, spațiul ex-sovietic, industria de apărare sau integrarea noilor tehnologii în teatrele de operații.
Alte știri de interes