Sfârșitul ordinii bazate pe reguli: Cum validează planul SUA pentru Groenlanda viziunea Rusiei despre o lume unde „cel mai puternic are dreptate”
10 Februarie 2026
Descoperirea recentă a unui sit fortificat în munții Bulgariei, legat de organizația paramilitară rusă Wagner, a declanșat o criză de transparență în cadrul aparatului de securitate de la Sofia. Asociația civică BOEC a raportat existența unei baze secrete în apropierea satului Kladnitsa, în regiunea Pernik, susținând că locația este utilizată pentru activități teroriste desfășurate sub protecția directă a unor entități rusești sancționate internațional.
Această prezență paramilitară pe teritoriul unui stat membru NATO reprezintă o provocare directă la adresa securității europene, într-un moment în care Grupul Wagner este deja recunoscut global pentru abuzuri sistematice și operațiuni violente în teatre de război precum Ucraina, Mali sau Siria.
Dovezile prezentate de activiști în cadrul unei transmisiuni în direct indică un sit intens păzit, unde personalul poartă însemnele oficiale ale Grupului Wagner. Georgi Georgiev, liderul BOEC, a documentat prezența steagului Federației Ruse și a emblemei Wagner pe clădirea supravegheată, subliniind că accesul este strict controlat de indivizi înarmați însoțiți de câini de pază.
Situația este cu atât mai gravă cu cât Wagner este clasificat drept organizație teroristă de către Regatul Unit și Ucraina, în timp ce Statele Unite și Uniunea Europeană au impus sancțiuni severe împotriva grupului, catalogându-l drept o organizație criminală transnațională.
De ce refuză autoritățile bulgare să acționeze în fața dovezilor de „activitate teroristă”
Tăcerea instituțională a Ministerului de Interne din Bulgaria în fața acestor dovezi ridică suspiciuni profunde legate de o posibilă infiltrare sau complicitate la nivel local. Deși BOEC a depus o sesizare oficială prin care a avertizat autoritățile despre prezența unor forțe paramilitare pe teritoriul național, lipsa unei reacții guvernamentale imediate sugerează o incapacitate voită de a acționa.
Georgiev a sugerat că paza sitului ar putea include foști sau actuali angajați ai serviciilor de securitate, ceea ce ar explica pasivitatea instituțiilor statului, o atitudine care evocă eșecurile anterioare în gestionarea unor breșe de securitate similare.
Această bază din regiunea Pernik nu poate fi privită ca un incident izolat, ci ca o extensie a rețelei globale de influență violentă a Moscovei. Grupul Wagner a demonstrat în repetate rânduri, în special în Africa, o capacitate de a opera în afara legii, lăsând în urmă o serie de execuții și torturi, acționând ca un instrument de destabilizare sub controlul serviciilor secrete ruse.
Prezența unei astfel de structuri în inima Balcanilor indică faptul că strategia de „război din umbră” a Kremlinului a reușit să găsească puncte de sprijin logistice chiar în interiorul frontierelor europene, exploatând vulnerabilitățile politice și instituționale ale Bulgariei.
Eșecul de a securiza zona și de a investiga activitățile paramilitare de la Kladnitsa reprezintă o breșă critică în apărarea colectivă a flancului estic. Într-o perioadă în care amenințările hibride s-au intensificat pe tot continentul, ignorarea prezenței unor grupări teroriste sancționate este o neglijență care periclitează nu doar suveranitatea Bulgariei, ci și stabilitatea partenerilor săi occidentali.
Dacă Sofia nu va clarifica rapid statutul acestui sit și nu va elimina orice prezență Wagner de pe teritoriul său, riscă să devină o verigă slabă într-un lanț de securitate deja tensionat de agresiunea rusă.
