Libia, terenul unei noi înțelegeri egipteano-turce. De la rivalitate la coordonare supravegheată
10 August 2026
Premierul israelian Benjamin Netanyahu a anunțat duminică, 9 august, în cadrul ședinței de guvern, că Israelul respinge planul în 15 puncte susținut de administrația Trump pentru dezarmarea grupării Hamas în Fâșia Gaza. „Vreau să clarific, Israelul respinge documentul în 15 puncte”, a declarat premierul, potrivit unui comunicat al biroului său, preluat de agențiile internaționale.
Planul, elaborat de așa numitul "Consiliu de Pace", organism creat de administrația americană pentru gestionarea procesului postbelic din Gaza, prevede un proces în etape prin care Hamas ar preda armamentul unei noi administrații palestiniene, mai exact Comitetului Naţional pentru Administrarea Gazei, iar Israelul s-ar retrage treptat din peste jumătate din teritoriul Fâșiei pe care încă îl controlează.
Președintele Donald Trump anunțase la sfârșitul lunii iulie acest plan, pe care l-a numit o descoperire majoră în procesul de pace, iar Hamas a acceptat cadrul propus la scurt timp după aceea.
Netanyahu a precizat însă că armata israeliană „nu va efectua nicio retragere până când Hamas nu va fi dezarmat”, adăugând că cerința vizează întregul arsenal al grupării, atât armamentul greu, cât și cel ușor. „Vorbim despre o dezarmare reală, nu una simulată”, a spus premierul, precizând că discuțiile cu partea americană continuă și că unele dintre propunerile Washingtonului sunt acceptabile pentru Israel, iar altele nu.
Un parteneriat imprevizibil
Poziția de duminică reprezintă o rupere publică rară față de linia promovată de Trump, cu care Netanyahu a avut în ultimii ani un parteneriat care tinde să devină imprevizibil.
Biroul premierului transmisese încă din primele zile ale lunii august rezerve față de plan, susținând că acesta „nu reflectă pozițiile Israelului”, fără însă a-l respinge explicit, așa cum s-a întâmplat acum. Într-un mesaj video publicat pe 4 august, Netanyahu afirmase deja că Israelul nu a agreat termenii propuși de Consiliul de Pace pentru dezarmarea Hamas.
Hamas a condiționat, la rândul său, aplicarea planului de oprirea atacurilor israeliene în Gaza și de retragerea trupelor până la așa numita „linie galbenă”, stabilită prin acordul de încetare a focului din octombrie anul trecut. Israelul continuă însă să desfășoare aproape zilnic lovituri asupra Fâșiei, în ciuda armistițiului convenit atunci.
Contextul mai larg este că, în septembrie 2025, Netanyahu acceptase planul în 20 de puncte propus de Trump pentru încheierea războiului, care prevedea o încetare a focului, schimbul de ostatici deținuți de Hamas cu deținuți palestinieni, retragerea graduală a Israelului din enclavă, dezarmarea Hamas și o administrație de tranziție condusă de un organism internațional.
Armistițiul intrat în vigoare în octombrie a amânat însă tocmai chestiunile cele mai dificile, printre care controlul teritoriului de către Hamas, care conduce efectiv o parte a Fâșiei de aproape două decenii.
Premierul israelian, aflat sub presiunea unei campanii electorale dificile programată pentru toamnă, promisese inițial o „victorie absolută” asupra Hamas, după atacul din 7 octombrie 2023 care a declanșat războiul. Duminică, el a adăugat că, „atât timp cât sunt premier, niciun stat palestinian nu va fi înființat, nici în Gaza, nici în Cisiordania”.
Acum, însă, poziția Israelului complică semnificativ negocierile întrucât condiționează retragerea de o dezarmare completă și prealabilă a Hamas, în loc să trateze această dezarmare ca rezultat al unei negocieri graduale. Este a doua propunere majoră susținută de Washington pe care Israelul o respinge în ultimele aproximativ zece luni.
