Întâlnirea negociatorilor americani Steve Witkoff şi Jared Kushner cu Vladimir Putin s-a încheiat după câteva ore

Preşedintele rus Vladimir Putin a reluat sâmbătă negocierile cu Statele Unite pentru relansarea procesului de pace din Ucraina, după o pauză de peste şase luni.

Emisarii preşedintelui american Donald Trump, Steve Witkoff şi Jared Kushner, au fost primiţi la Kremlin, urmând să ajungă duminică şi la Kiev, unde se vor întâlni cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, informează Agerpres care citează EFE şi Reuters.

Trump a declarat că emisarii săi au mers la Moscova şi Kiev cu „o propunere de a pune capăt războiului”. Conţinutul acesteia nu a fost făcut public.

Consilierul lui Putin pentru politică externă, Iuri Uşakov, a declarat că Witkoff şi Kushner au prezentat „diverse idei despre posibile căi pentru a ajunge la un acord”. Potrivit acestuia, discuţiile cu Putin au durat trei ore şi zece minute şi au fost „substanţiale, constructive şi foarte sincere”.

Casa Albă a calificat, la rândul său, discuţiile drept „substanţiale”, precizând că următorii paşi vor fi anunţaţi în următoarele săptămâni.

Putin a susţinut în cadrul întâlnirii că armata rusă înregistrează progrese pe front şi că Moscova îşi va atinge obiectivele. Liderul de la Kremlin a insistat, de asemenea, asupra necesităţii eliminării a ceea ce Rusia numeşte „cauzele profunde ale conflictului” şi a criticat din nou conducerea ucraineană.

În acelaşi timp, Putin a transmis că Rusia este pregătită să continue cooperarea cu Statele Unite în căutarea unei soluţii politico-diplomatice. El i-a mulţumit lui Trump pentru „dorinţa sa sinceră” de a contribui la încheierea războiului şi a afirmat că cei doi preşedinţi vor continua să menţină contactul direct.

Negocierile, reluate de la zero?

Negocierile mediate de administraţia Trump nu au produs până acum un acord, iar în condiţiile în care Moscova şi Washingtonul consideră depăşite înţelegerile discutate de Putin şi Trump la summitul din Alaska, din august 2025, analiştii consideră că procesul ar putea trebui reluat practic de la zero.

Un element nou este faptul că emisarii americani se vor deplasa, pentru prima dată în acest proces, şi la Kiev. Potrivit lui Uşakov, aceştia au promis că vor lua în considerare poziţia şi observaţiile lui Putin în cadrul discuţiilor cu Zelenski.

Witkoff şi Kushner au părăsit Moscova la scurt timp după întâlnirea cu Putin şi urmează să se întâlnească duminică cu liderul ucrainean.

Un armistiţiu limitat la capitale

Pentru a facilita deplasarea emisarilor americani, Rusia şi Ucraina au convenit asupra unei suspendări de 72 de ore a atacurilor asupra capitalelor celor două ţări, Moscova şi Kiev.

Putin a afirmat că Rusia a suspendat bombardamentele asupra Kievului după ce a primit propunerea ucraineană pe canale oficiale şi că atacurile asupra Moscovei şi a altor regiuni ruse au fost, de asemenea, reduse.

Liderul rus a precizat însă că nu există un acord pentru un armistiţiu mai larg.

Zelenski propusese anterior o încetare a focului la nivelul întregului teritoriu, însă Kremlinul a respins această variantă.

În paralel, Zelenski a avertizat că Ucraina îşi va intensifica acţiunile împotriva teritoriului rus, afirmând că va face spaţiul aerian al Rusiei „complet nesigur”. Moscova a calificat ameninţarea drept „terorism de stat”.

Kremlinul a exclus, de asemenea, posibilitatea unui summit tripartit Putin-Trump-Zelenski, cu excepţia situaţiei în care acesta ar avea ca scop semnarea unui acord de pace definitiv.

Putin e presat şi de aliaţi. În ultimele săptămâni, mai mulţi parteneri ai Rusiei i-au cerut lui Putin să pună capăt cât mai curând ostilităţilor. Printre aceştia s-au numărat premierul indian Narendra Modi, preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan şi preşedintele kazah Kassîm-Jomart Tokaiev.

Deşi Putin le-a mulţumit pentru interes, Moscova nu a dat curs apelurilor pentru o încetare a focului.

Puţine şanse pentru o detensionare rapidă

Rusia şi Ucraina rămân în continuare departe de un acord privind condiţiile încheierii războiului. O sursă apropiată Kremlinului a declarat pentru Reuters că Putin este hotărât să cucerească mai mult teritoriu şi că nu ar accepta un acord privind linia frontului înainte ca Rusia să preia controlul asupra întregii regiuni Doneţk.

Potrivit aceleiaşi surse, liderul rus este convins, pe baza rapoartelor comandanţilor săi, că acest obiectiv poate fi atins până la sfârşitul anului. Analiştii militari occidentali consideră însă că o asemenea evoluţie este puţin probabilă, având în vedere ritmul lent al înaintării ruse.

La rândul său, Ucraina respinge orice cedare teritorială, considerând astfel de condiţii echivalente cu o capitulare.

Kirilo Budanov, şeful de cabinet al lui Zelenski, a declarat recent pentru The New York Times că nu se aşteaptă ca luptele să se încheie înainte de primăvara lui 2027. El a anticipat, de asemenea, noi atacuri aeriene strategice ruse asupra Ucrainei în timpul iernii.