Divorțul militar dintre Germania și Franţa a fost oficializat, spunând adio programului SCAF: S-a decis oficial ca proiectul avionului de vânătoare franco-german să fie îngropat
18 Februarie 2026
Incapacitatea Europei de a-și asigura o autonomie strategică reală este reconfirmată de decizia Belgiei de a extinde flota de avioane F-35, în ciuda unei dependențe tehnice totale față de Statele Unite. Ministrul belgian al apărării, Theo Francken, a confirmat la Conferința de Securitate de la München că Bruxelles-ul va semna în cursul anului 2026 contractul pentru încă 11 aparate de generația a cincea, ridicând totalul la 45 de unități.
Potrivit publicației Breaking Defense, această achiziție, evaluată la aproximativ 2 miliarde de euro, demonstrează că guvernele europene prioritizează capabilitățile de atac stealth în detrimentul suveranității strategice, acceptând un sistem în care decizia finală privind utilizarea armamentului rămâne, de facto, la Washington.
Efortul Belgiei de a prezenta aceste avioane drept „cât mai europene posibil” prin asamblarea lor la baza Cameri din Italia este o concesie industrială minoră care nu rezolvă problema centrală a controlului software. Deși componente ale motorului F135 vor fi produse de Safran Aero Boosters și BMT Aerospace, arhitectura electronică a avionului rămâne o „cutie neagră” inaccesibilă aliaților.
Esența capacității de luptă a modelului F-35 nu constă în forma fuzelajului, ci în Mission Data Files - bibliotecile de date care permit senzorilor să identifice amenințările și țintele. Aceste fișiere sunt controlate exclusiv de Statele Unite, ceea ce înseamnă că, fără actualizările constante furnizate de Pentagon, flota belgiană își pierde utilitatea tactică în cazul unui conflict de mare intensitate.
Europa continuă să comande avioane F-35, în ciuda preocupărilor critice privind dependența de SUA
Dependența de mentenanță și de actualizările de software constituie o vulnerabilitate strategică pe care liderii europeni aleg să o ignore în favoarea integrării în structura de comandă a NATO. În timp ce relațiile politice dintre Europa și Statele Unite traversează perioade de tensiune pe teme precum suveranitatea în Arctica sau securitatea energetică, comenzile pentru F-35 continuă să crească.
Belgia urmează exemplul Canadei, care a aprobat finanțarea pentru un al doilea lot de avioane, în timp ce Elveția a fost nevoită să reducă numărul de unități comandate din cauza creșterii prețurilor impuse de guvernul american. Această realitate economică indică faptul că prețul per unitate pentru noile avioane belgiene va fi semnificativ mai mare decât cele 132 de milioane de euro plătite pentru prima tranșă din 2020.
Argumentul industrial invocat de ministrul Francken privind randamentul intern este o încercare de a justifica politic o achiziție care subordonează pe termen lung forțele aeriene belgiene logisticii americane. Transferul tehnologic este limitat la procese de fabricație pentru componente secundare, fără acces la codul sursă al sistemelor de luptă.
Astfel, Belgia se angajează într-un ciclu de înzestrare care va dura până în anii 2030, perioadă în care orice divergență majoră de politică externă cu Washingtonul ar putea lăsa flota de avioane F-35 inoperabilă din cauza lipsei suportului tehnic. Europa alege din nou dependența previzibilă în locul unei dezvoltări suverane care ar fi necesitat investiții masive și coordonare industrială pe care continentul pare încă incapabil să le asigure.
