Român condamnat la 15 ani în Rusia pentru spionaj. MAE: Autoritățile ruse blochează orice contact cu cetățeanul român condamnat
19 Iunie 2026
De șapte decenii, Serviciul Federal de Informații german (BND) a fost, prin construcție și prin lege, o agenție care doar observă, colectează și raportează. Niciodată nu a avut voie să acționeze. Acest lucru este pe cale să se schimbe radica acuml, iar amploarea reformei pregătite de guvernul Merz este, potrivit experților citați de presa germană, cea mai profundă din istoria agenției.
Proiectul de lege aflat în prezent în coordonare interministerială prevede o creștere masivă a cadrului legal actual (de la 69 de paragrafe la 139), pentru prima dată serviciul fiind autorizat explicit nu doar să colecteze informații, ci și să întreprindă acțiuni operaționale.
Reforma propune și o creștere semnificativă a capacităților tehnice ale BND, susținută de o majorare bugetară de 350 de milioane de euro, până la 1,51 miliarde de euro. Cifra confirmă și amplifică informația deja cunoscută despre bugetul agenției.
Schimbarea de filozofie devine evidentă atunci când comparăm declarațiile vechii și noii conduceri. Fostul președinte al BND, Bruno Kahl, declarase într-un interviu din 2023 pentru Tagesspiegel: „Nu avem licență de a ucide. Avem doar misiunea de a colecta informații."
Succesorul său, Martin Jäger, numit în septembrie 2025, gândește complet diferit. La ceremonia aniversării a 70 de ani de la înființarea BND, Jäger a declarat că serviciul „trebuie și va fi prima linie de apărare a Germaniei", subliniind că spionajul, sabotajul și intimidarea au devenit din nou „parte din repertoriul standard folosit de adversarii noștri, în special de Rusia".
Cele patru schimbări structurale esențiale
Dincolo de explicații, proiectul de lege conține modificări concrete și de amploare:
1. BND devine, pentru prima dată, serviciu civil și militar. Legea redefinește explicit BND drept serviciul de informații „civil și militar" al Germaniei, o schimbare structurală majoră, întrucât informațiile militare au fost tradițional în responsabilitatea exclusivă a Bundeswehr-ului. Această modificare a generat deja îngrijorări în cadrul Ministerului Apărării privind o posibilă consolidare a resurselor și personalului sub comanda BND.
2. Date stocate timp de 15 ani, nu 15 luni. BND ar putea stoca până la 30% din traficul de internet interceptat (inclusiv conținutul integral al e-mailurilor și conversațiilor, nu doar metadatele asociate) iar perioada de păstrare s-ar extinde la 15 ani. Este o cifră dramatic mai mare decât cea vehiculată inițial în presa germană.
3. Capacități cibernetice „active", inclusiv blocarea infrastructurii ostile. Conform relatărilor din presă, proiectul include competențe extinse de intervenție, capacități cibernetice operaționale și abilitatea de a acționa activ împotriva infrastructurii din care provin atacurile, în situații de amenințare gravă. Asta include redirecționarea fluxurilor de date sau dezactivarea structurilor IT dăunătoare. Ministrul de Interne, Alexander Dobrindt, a numit acest lucru „măsuri active de apărare împotriva atacurilor cibernetice din străinătate".
4. Folosirea internă a unor competențe altădată exclusiv externe. Proiectul legislativ reduce semnificativ barierele privind accesul guvernamental la date, restrânge supravegherea independentă și permite folosirea pe teritoriul național a unora dintre aceste competențe, fapt care a generat deja discuții.
Reforma nu se bucură de consens unanim, nici chiar în propria coaliție de guvernare. Susținătorii o prezintă drept un „upgrade necesar de descurajare", argumentând că actele de sabotaj nu pot fi descurajate doar prin „declarații ferme de presă". Criticii avertizează însă asupra unei „pante alunecoase" reprezentată de faptul că, odată ce serviciile secrete obțin o „licență pentru sabotaj", misiunile s-ar putea extinde dincolo de cazurile excepționale, iar supravegherea ar putea deveni neclară.
Experți în securitate din Partidul Verde au avertizat că extinderea competențelor secrete fără o transparență pe măsură ar putea produce „o altă cutie neagră a puterii statului, cu control democratic slab".
Dincolo de detaliile tehnice ale legii, miza politică este una esențială pentru identitatea postbelică a Germaniei. Țara care, din motive istorice evidente (nazismul, Stasi-ul est-german, dezvăluirile Snowden despre complicitatea BND la supravegherea în masă americană) a construit unul dintre cele mai restrictive cadre legale din lume pentru serviciile secrete, încearcă acum să devină, în propriile cuvinte ale cancelarului Merz, un actor de informații „la cel mai înalt nivel", comparabil cu CIA sau MI6.
Întrebarea pe care chiar experții germani o pun deschis este dacă o cultură politică formată timp de 80 de ani în jurul principiului „statul nu trebuie să acționeze în secret împotriva propriilor cetățeni sau a altora" poate fi reformată suficient de rapid pentru a ține pasul cu un război hibrid avansat și dinamic, cum este cel coordonat de Kremlin.
