UE și Canada se asociază. Cele mai importante domenii: Apărare, inteligență artificială, minerale
17 Septembrie 2026
Germania și alte cinci state UE ar putea bloca acordul privind bugetul Uniunii pentru cadrul financiar 2028-2034 dacă acesta nu este redus semnificativ.
Germania, Austria, Olanda, Danemarca, Suedia și Finlanda cer reduceri de sute de miliarde de euro și vor ca o parte mai mare a fondurilor să fie direcționată către apărare, inovare și competitivitatea companiilor europene, în detrimentul subvențiilor agricole și fondurilor pentru regiunile mai sărace.
Poziția celor șase state indică un conflict major privind prioritățile bugetare ale UE. În mod tradițional, cea mai mare parte a banilor europeni merge către subvențiile agricole și fondurile de coeziune destinate regiunilor mai sărace. Cele două categorii reprezintă împreună aproximativ două treimi din buget.
Comisia Europeană a propus un buget de aproximativ două trilioane de euro pentru perioada 2028-2034, o sumă care, potrivit comparației prezentate în Financial Times, este mai mare cu 60% față de cadrul financiar precedent.
Germania și aliații săi vor reducerea acestor cheltuieli și alocarea unor sume mai mari pentru apărare și pentru sprijinirea industriilor europene aflate în competiție cu Statele Unite și China.
„Bugetul UE trebuie reformat fundamental. Trebuie să luăm decizii clare”, au declarat liderii celor șase state, conduși de cancelarul german Friedrich Merz, într-o declarație comună citată de Financial Times.
Un diplomat al unuia dintre state a declarat pentru publicația britanică: „Fără reduceri bugetare de sute de miliarde de euro, nu vom ajunge la un acord anul acesta”.
Cele șase state au cerut încă din vară o reducere semnificativă. Împreună, ele asigură aproximativ 40% din veniturile bugetului UE și consideră că structura actuală a cheltuielilor trebuie schimbată.
Nordul bogat și "Sudul asistat"? 17 state, inclusiv România, sunt împotriva reducerilor
Propunerea celor 6 state este contestată de un grup de 17 state, printre care Spania, Italia, dar și România. Acestea se opun reducerilor și cer menținerea sau chiar majorarea fondurilor pentru agricultură și dezvoltare regională. Unele state susțin și folosirea datoriei comune a UE pentru finanțarea unor cheltuieli suplimentare, însă Germania și aliații săi resping această variantă.
România susține, la rândul său, menținerea unor alocări suficiente pentru politica de coeziune și Politica Agricolă Comună. În același timp urmărește creșterea finanțării europene pentru apărare și infrastructură.
Franța se află într-o poziție diferită.
Deși este contributor net la bugetul UE, Franța este și cel mai mare beneficiar al subvențiilor agricole. Parisul susține creșterea veniturilor europene prin noi taxe, pentru a finanța cheltuielile suplimentare. Comisia Europeană estimează că ar putea obține aproximativ 60 de miliarde de euro anual din noi surse de venit, inclusiv din piața certificatelor de emisii, importurile cu emisii mari de carbon, deșeurile electronice, tutun și o taxă aplicată marilor companii. Propunerile întâmpină însă rezistență, deoarece statele membre sunt reticente să transfere către Bruxelles competențe fiscale suplimentare.
Negocierile sunt mediate în prezent de Irlanda, care deține președinția Consiliului UE. Până la mijlocul lunii octombrie este așteptată o propunere de compromis între statele care vor reducerea bugetului și cele care apără fondurile agricole și regionale.
Aprobarea bugetului pentru perioada 2028-2034 necesită acordul tuturor celor 27 de state membre, ceea ce le oferă celor șase state posibilitatea de a bloca acordul. Liderii UE s-au angajat să ajungă la un compromis până la sfârșitul anului, în pofida faptului că alegerile care urmează în Franța, Italia, Spania și Polonia ar putea complica negocierile.
