Pilotul dă ordine, drona execută manevrele: Ce înseamnă pentru aviația militară primul test de control de la distanta între un F-22 și drona Fury
19 Octombrie 2026
Unitatea de apărare aeriană „Prîbulți” din cadrul Brigăzii 115 Mecanizate a Ucrainei a executat în decurs de trei zile două interceptări ale unor elicoptere de atac rusești Mi-28 în spațiul aerian al regiunii Belgorod, demonstrând cât de mult s-a schimbat modul în care armata ucraineană luptă azi cu aviația tactică a Rusiei.
În loc să utilizeze sisteme antiaeriene portabile convenționale ghidate în infraroșu, precum rachetele Igla sau Stinger, a căror rază de acțiune este limitată la câțiva kilometri și impune poziționarea soldaților în câmp deschis, forțele ucrainene au folosit simple drone FPV, dar modificate pentru a efectua zboruri la altitudini medii.
Astfel, o aeronavă militară modernizată, cum este Mi-28, evaluată pe piața de armament la o sumă cuprinsă între 18 și 20 de milioane de dolari, a fost astfel lovită în zbor de un dispozitiv fără pilot, care costa cel mult câteva mii de dolari, operat de la distanță.
Cum vânează militarii ucraineni elicoptere de atac de 20 de milioane de dolari cu simple drone FPV
Prima interceptare a fost confirmată pe 14 octombrie în apropierea localității Iasnozorenskoie, la 9 kilometri de linia frontului, unde o dronă interceptoare de tip FPV s-a apropiat de fuzelajul unui elicopter Mi-28NM.
A doua acțiune a avut loc pe 17 octombrie, la circa 16 kilometri în interiorul spațiului aerian rusesc, semnalând că unitățile de operatori ucraineni au capacitatea de a ataca aeronave rusești dincolo de limita terestră a frontierei.
În aceste operațiuni, militarii ucraineni au adaptat platforme fără pilot cu rază lungă de acțiune de tip VB140 „Blîskavka”, aparate capabile să urce până la altitudini de 4.500 de metri și să parcurgă distanțe de până la 50 de kilometri. Tehnica de urmărire și lovire, dezvoltată inițial pentru interceptarea dronelor rusești de recunoaștere de tip Orlan sau Merlin, a fost transferată către ținte aeriene mari cu echipaj uman la bord.
Elicopterul Mi-28NM reprezintă cea mai recentă versiune a acestui aparat de zbor pe care Rusia l-a dezvoltat, echipată cu radar montat deasupra rotorului principal, comenzi digitale ale focului și blindaj greu al cabinei, conceput să reziste la tirul de calibru mediu de la sol.
În doctrina de luptă aplicată în ultimele luni, echipajele rusești au căutat să evite sistemele antiaeriene clasice operând exclusiv deasupra teritoriului propriu, de unde lansau rachete ghidate de mare precizie LMUR (Izdeliye 305) cu rază de lovire de până la 14,5 kilometri. Sistemele de avertizare la apropierea rachetelor și lansatoarele de contramăsuri termice de la bord sunt calibrate exclusiv pentru detecția rachetelor cu motoare reactive, lăsând elicopterul complet vulnerabil în fața unei drone electrice de mici dimensiuni, care nu generează o semnătură termică detectabilă.
Rusia a încercat să răspundă acestei amenințări prin instalarea de antene suplimentare de bruiaj radio pe fuselaj și pe coada elicopterelor, menite să întrerupă semnalul de comandă video și navigația dronelor, precum și prin utilizarea tunului automat de 30 mm cu muniție fragmentară programată. În ciuda acestor modificări, radarul de bord nu poate face ușor diferența între o dronă de mici dimensiuni și zgomotul de fond al reliefului la joasă altitudine.
În paralel, comunicarea permanentă dintre radarele de avertizare timpurie ale armatei ucrainene și echipajele de la sol le permite operatorilor de drone să cunoască în avans altitudinea și culoarul de zbor al elicopterelor rusești, lansând interceptoarele direct pe vectorul de interceptare.
Ce părea imposibil acum câțiva ani se execută astăzi cu ușurință
Folosirea dronelor de atac FPV împotriva aparatelor Mi-28 în regiunea Belgorod anulează siguranța pe care pilotajul la distanță de front o oferă aviației ruse. Rachetele defensive convenționale nu mai sunt singura modalitate de a interzice accesul elicopterelor pe axele de atac, iar apariția interceptoarelor fără pilot obligă comandamentul militar de la Moscova să își retragă bazele de operare și punctele de tragere mult mai adânc pe teritoriul rus, reducând direct eficiența sprijinului aerian pe linia de contact.
Astfel, putem conchide că vânarea aparatelor de zbor cu echipaj uman cu ajutorul unor drone ghidate obligă acum comandamentul rus să ia în calcul pierderea libertății de manevră în propriul spațiu aerian de frontieră. Faptul că elicopterele de atac nu mai sunt protejate nici măcar la 15 kilometri în adâncimea teritoriului propriu, și asta în aer, că la sol nici nu mai încape discuție, forțează retragerea bazelor de decolare și a raioanelor de tragere mult mai departe de graniță, un factor care diminuează timpul util de zbor deasupra frontului și scade precizia sprijinului acordat trupelor terestre rusești.
