Europa, nemulțumită de atitudinea lui Rutte: ”Ne pune într-o poziție incomodă”

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a stârnit din nou tensiuni în capitalele europene prin pozițiile sale aliniate cu Donald Trump.

De data aceasta, nemulțumirile vin în urma sprijinului aproape necondiționat al Secretarului General al NATO pentru acțiunile administrației Trump, în contextul războiului cu Iranul.

Conflictul a generat deja un șoc energetic în Europa, cu creșteri de prețuri la petrol și gaze, ceea ce pune presiune suplimentară pe relațiile din alianța transatlantică, iar declarațiile lui Rutte, potrivit cărora statele europene s-ar putea „uni” pentru a trimite forțe navale în Strâmtoarea Hormuz, au nemulțumit mai mulți oficiali europeni.

Diplomați NATO spun că astfel de afirmații creează nemulțumiri, deoarece multe țări nu sunt pregătite să se implice militar într-un conflict la a cărui pregătire nu au fost consultate. Un diplomat UE a rezumat situația: Europa vrea să pară pregătită, dar în realitate nu poate intra în conflict.

Această poziție contrastează cu tonul lui Rutte, care a susținut acțiunile lui Trump, inclusiv decizia de a bombarda Iranul. El a spus că liderul american „menține lumea în siguranță” și că este normal ca europenii să aibă nevoie de timp pentru a răspunde cererilor SUA privind securizarea transportului naval în Strâmtoarea Hormuz, blocată de Iran pentru statele ostile.

De cealaltă parte, Trump a criticat dur lipsa de reacție a aliaților, numindu-i „lași” și sugerând că NATO fără SUA ar fi slabă. De la revenirea la putere, el a pus presiune pe partenerii europeni și în alte domenii, precum comerțul sau cheltuielile pentru apărare.

E și războiul Europei?

Uniunea Europeană a respins în mare parte ideea implicării în conflict. Kaja Kallas a declarat clar: „Acesta nu este războiul nostru”. Poziții similare au venit și din Germania, Italia sau Spania.

Frank-Walter Steinmeier a numit conflictul o „greșeală politică majoră”, spunând că este un război inutil și evitabil. În același timp, generalul francez Fabien Mandon a criticat lipsa de transparență a SUA, afirmând că deciziile militare americane afectează direct securitatea Europei.

 NATO nu este implicată în război, dar monitorizează atent situația și menține legătura cu statele membre.

Există și o altă perspectivă în Europa: chiar dacă nu participă direct, consecințele economice sunt resimțite puternic. Unii oficiali spun că, din moment ce Europa suportă efectele, mai ales creșterea costurilor la energie, conflictul nu poate fi considerat complet „străin”.

Unele capitale europene, în frunte cu Parisul, și-au exprimat disponibilitatea de a se angaja în misiuni navale în strâmtoare, după încheierea războiului, pentru a proteja rutele comerciale esențiale.

Între timp, tensiunile continuă, iar situația ar putea fi discutată la nivel internațional, inclusiv în cadrul întâlnirilor G7, unde SUA și partenerii europeni încearcă să găsească o poziție comună.