China desfășoară exerciții militare în jurul unei zone intens disputate din Marea Chinei de Sud
27 Septembrie 2026
Elveția a desfășurat astăzi, 27 septembrie, un referendum pentru a decide soarta a două inițiative populare, una privind neutralitatea țării, cealaltă privind securitatea alimentară.
Subiectul principal al scrutinului este inițiativa „Salvgardarea neutralității elvețiene”, lansată de alianța Pro Schweiz, apropiată de dreapta conservatoare a Partidului Popular Elvețian (UDC/SVP), și care propune înscrierea în Constituție a unei neutralități permanente însoțită de înarmare și reguli mai stricte de aplicare.
În referendumul de duminică, alegătorii elvețieni au respins inițiativa, care solicita o interpretare mult mai strictă a neutralității tradiționale a statului, cu un convingător procent de 71% din voturi „împotrivă”.
De asemenea, cetățenii au confirmat că Elveția își continuă politica actuală, ceea ce înseamnă că sancțiunile împotriva țărilor care încep un război, precum Rusia, rămân în vigoare.
Concret, dacă ar fi trecut la referendum, inițiativa interzicea Elveției să adere la alianțe militare sau defensive sau să coopereze cu acestea, cu excepția situațiilor în care țara este atacată sau se confruntă cu pregătiri directe de atac, și ar obliga statul elvețian să se abțină de la participarea la conflicte militare dintre state terțe.
Susținătorii textului argumentau că o neutralitate strictă ar face Elveția mai sigură, protejând-o inclusiv de un eventual atac rusesc, în timp ce adversarii consideră că o asemenea poziție este imposibil de susținut, întrucât nu se face nicio distincție politică sau juridică între partea care a inițiat un conflict și cea care a fost atacată, ci tratează ambele state la fel, indiferent de circumstanțe, echivalând practic agresorul cu victima.
Rezultatul este unul previzibil. Sondajele publicate înaintea votului, printre care ultimul realizat de gfs.bern pentru radioteleviziunea publică elvețiană (SBC), indicau o respingere clară a proiectului, cu aproximativ 63% dintre respondenți împotrivă.
O altă prevedere a inițiativei, care a picat la rândul său, viza sancțiunile internaționale. Dacă textul ar fi fost adoptat, Elveția nu mai putea impune sancțiuni statelor aflate în conflict armat, cu excepția măsurilor decise de Consiliul de Securitate al ONU și a celor destinate prevenirii eludării sancțiunilor, relațiile comerciale cu aceste state urmând să continue normal.
Inițiativa a apărut pe fondul controverselor legate de politica Bernei după intervenția militară rusă în Ucraina, în urma căreia Elveția s-a aliniat, în mare parte, sancțiunilor impuse de Uniunea Europeană împotriva Rusiei.
Consiliul Federal și Parlamentul se opun proiectului, argumentând că legislația actuală consacră deja neutralitatea permanentă a țării, iar modificarea propusă i-ar limita capacitatea de a reacționa la evoluția situației internaționale.
A doua inițiativă care viza securitatea alimentară a fost, de asemenea, respinsă categoric. Aceasta propunea creșterea ponderii produselor alimentare de producție internă la cel puțin 70% din consum, alături de sporirea producției vegetale, reducerea utilizării produselor de protecție a plantelor și a îngrășămintelor, precum și o protecție mai bună a apei potabile, a fertilității solului și a biodiversității.
Obiectivele propuse ar urma să fie atinse în termen de zece ani de la adoptarea inițiativei. Consiliul Federal și Parlamentul s-au opus și acestui proiect, considerând că ar presupune o intervenție guvernamentală semnificativă în producția agricolă și în alimentația populației și că țintele stabilite ar fi greu de atins în termenul propus.
