Dosarul F-35 blocat în propriile decizii: Turcia descoperă că exportul sistemelor rusești S-400 este mai dificil decât achiziția lor

Ankara descoperă acum că piața globală de armament nu este interesată să cumpere orice - este mult mai greu să scapi de un echipament rusesc supus sancțiunilor occidentale decât să-l cumperi. Problema fundamentală pentru Turcia este în litera legii americane privind sancțiunile (CAATSA).

Pentru a redobândi accesul la cele șase avioane F-35 deja plătite, care stau ,,sechestrate” în Statele Unite încă din 2019, legislația impune înlăturarea completă a sistemelor rusești de pe teritoriul turc. Varianta dezactivării sau a stocării acestora în depozite, propusă anterior de Ankara, a fost respinsă categoric de oficialii americani. Prin urmare, Turcia a încercat să identifice un cumpărător terț pentru complexul antiaerian rusesc.

Conform publicației Semafor, luna trecută, autoritățile turce au demarat negocieri discrete pentru vânzarea sistemelor S-400 către Emiratele Arabe Unite (EAU), solicitând inclusiv avizul Moscovei pentru reexport, așa cum prevăd contractele militare internaționale. Negocierile s-au blocat rapid. Motivul eșecului evidențiază capcana tehnologică în care a intrat Ankara: achiziția și operarea sistemului S-400 atrag automat excluderea din programul F-35.

Cum Emiratele Arabe Unite negociază la rândul lor cu Washingtonul pentru achiziționarea propriilor aeronave F-35, Abu Dhabi a înțeles rapid că preluarea sistemelor rusești de la turci i-ar anula instantaneu șansele de a mai avea acces la avioanele americane de generația a cincea. 

Senatorul democrat Chris Coons a subliniat clar această regulă a embargoului tehnologic, precizând că orice stat care achiziționează și operează S-400 se va confrunta cu aceleași restricții și sancțiuni aplicate Turciei.

Singura soluție rămasă este distrugerea fizică a sistemelor S-400?

În lipsa unui cumpărător dispus să își asume sancțiunile americane, Ankara rămâne fără opțiuni diplomatice viabile. Un oficial guvernamental american a sugerat că singura soluție rămasă pentru deblocarea dosarului F-35, în cazul în care exportul eșuează definitiv, ar fi distrugerea fizică a sistemelor S-400. Este o decizie extremă, care ar însemna radierea unei investiții de 2,5 miliarde de dolari și ar genera tensiuni majore cu Federația Rusă, stat care deține un instrument puternic de veto asupra oricărui transfer al tehnologiei sale.

Pe plan politic american, opoziția față de reintegrarea Turciei rămâne fermă. Decizia președintelui Erdogan de a achiziționa armament de la principalul adversar al NATO a erodat grav încrederea Congresului SUA. Unii dintre cei mai importanți reprezentanți ai Partidului Republican, inclusiv aliați apropiați ai președintelui Trump, resping orice compromis. Senatorul republican Rick Scott și președintele Comisiei pentru Relații Externe din Senat, Jim Risch, au reconfirmat public impasul în care se află discuțiile pe acest subiect - cât timp sistemele S-400 există fizic în Turcia, livrarea avioanelor F-35 este exclusă.

Chiar dacă scapă de sistemele S-400, Turcia are un alt mare obstacol de trecut până să ajungă la avioanele F-35

De precizat că eforturile Ankarei de a reintra în programul F035 sunt sabotate suplimentar de presiunea diplomatică a Israelului. Premierul israelian Benjamin Netanyahu se opune ferm dotării aviației turce cu tehnologie stealth, avertizând Washingtonul că o astfel de decizie ar afecta echilibrul de putere militară în Orientul Mijlociu.

Grupurile de lobby pro-israeliene din Washington (AIPAC) exploatează tensiunile dintre Ankara și aliații săi occidentali, reamintind factorilor decizionali americani poziția favorabilă a guvernului turc față de Hamas și legăturile sale economice și militare consolidate cu Rusia și China.

Guvernul de la Ankara spera să utilizeze promisiunile electorale de la Washington pentru a forța o decizie politică rapidă în favoarea sa. Realitatea din Congresul SUA demonstrează însă că legislația sancțiunilor și opoziția bipartizană nu pot fi anulate prin simple declarații de intenție la nivel înalt. Rămasă cu un sistem de apărare antiaeriană rusesc neintegrat în rețeaua NATO, imposibil de vândut și prea scump pentru a fi distrus, Turcia privește de pe margine cum statele aliate și rivalii regionali își modernizează forțele aeriene cu tehnologie de ultimă generație.