Frontul din altare în R. Moldova: Crucea, epoleții și războiul hibrid
16 Iunie 2026
Republica Moldova intră într-o etapă în care securitatea națională nu mai poate fi privită doar prin prisma instituțiilor clasice de apărare, ci și prin capacitatea statului de a mobiliza tehnologia, cercetarea, sectorul privat și parteneriatele externe.
Aceasta a fost una dintre concluziile centrale ale mesei rotunde la nivel înalt „Capabilități moderne de securitate și tehnologii emergente în Republica Moldova”, organizată la Chișinău de Institutul Euro-Atlantic pentru Consolidarea Rezilienței, în parteneriat cu Institutul Aspen România și Institutul pentru Inițiative Strategice din Repuvlica Moldova.
Evenimentul a reunit oficiali guvernamentali, reprezentanți ai instituțiilor din sectorul securității și apărării, diplomați, experți din Republica Moldova, România și Ucraina, membri ai mediului academic și reprezentanți ai companiilor active în domeniul tehnologiilor emergente și al soluțiilor cu utilizare duală. Tema discuțiilor a fost una cu miză strategică, inclusiv dezvoltarea unui ecosistem național de inovare și a unei industrii moderne de apărare, adaptate la realitățile de securitate generate de războiul din Ucraina și de intensificarea amenințărilor hibride în regiune.
Printre participanți s-au aflat Dorin Recean, Emisar Special al Președintei Republicii Moldova pentru Reziliență și Dezvoltare și fost prim-ministru, Eugeniu Osmochescu, ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Ghenadie Cojocaru, secretar de stat la Ministerul Apărării, Alexandru Bejan, secretar de stat la Ministerul Afacerilor Interne, Serghei Diaconu, directorul Centrului Național de Management al Crizelor, precum și reprezentanți ai Poliției de Frontieră și ai Serviciului de Protecție și Pază de Stat.
Dimensiunea internațională a fost subliniată de prezența corpului diplomatic, inclusiv prin intervenția Ambasadoarei Regatului Unit la Chișinău, E.S. Fern Horine. La discuții au participat, de asemenea, Mircea Geoană, președintele Institutului Aspen România și fost secretar general adjunct al NATO, precum și fostul ministru al Apărării al Ucrainei, Oleksii Reznikov. Prezența unor experți și oficiali din Ucraina a oferit dezbaterii o importanță aparte, având în vedere că Ucraina a devenit, în ultimii ani, principalul laborator al războiului modern în Europa.
Discuțiile au pornit de la o realitate evidentă, și anume faptul că Republica Moldova nu mai poate trata securitatea ca pe un domeniu separat de economie, digitalizare și dezvoltare tehnologică. Războiul din vecinătate a arătat că avantajul operațional nu este dat exclusiv de mărimea armatei sau de stocurile clasice de armament, ci și de viteza cu care un stat poate identifica o vulnerabilitate, poate dezvolta o soluție tehnologică și o poate integra în structurile sale de securitate.
Participanții au identificat mai multe domenii prioritare pentru Republica Moldova, precum sisteme fără pilot, soluții de detectare și combatere a dronelor, tehnologii informaționale pentru apărare și securitate, inteligență artificială, infrastructură digitală, comunicații securizate, tehnologii dual-use și platforme software care pot sprijini instituțiile statului în situații de criză. În centrul discuției s-a aflat ideea că R. Moldova poate construi capabilități asimetrice, adică soluții relativ rapide, flexibile și eficiente, capabile să compenseze limitele unui stat mic aflat într-un mediu de securitate dificil.
Această abordare se înscrie într-o tendință mai largă. Republica Moldova a devenit primul stat care a semnat cu Uniunea Europeană un Parteneriat de Securitate și Apărare, document lansat în mai 2024 pentru consolidarea rezilienței și pentru abordarea provocărilor comune de securitate. În paralel, Misiunea de Parteneriat a Uniunii Europene în Republica Moldova, lansată în 2023, lucrează cu instituțiile naționale pentru a răspunde amenințărilor hibride, iar mandatul acesteia a fost extins până în mai 2027.
Pe componenta militară, Uniunea Europeană a adoptat în 2025 măsuri de asistență prin Facilitatea Europeană pentru Pace, inclusiv 20 de milioane de euro pentru modernizarea capabilităților de apărare antiaeriană cu rază scurtă și 40 de milioane de euro pentru mobilitate, comandă și control. Sprijinul total acordat Republicii Moldova prin acest instrument a ajuns la 197 de milioane de euro, potrivit Consiliului UE.
Aceste evoluții sunt importante deoarece mediul regional s-a schimbat radical după invazia rusă la scară largă împotriva Ucrainei. În Raportul Comisiei Europene privind Republica Moldova din 2025 se arată că Strategia Națională de Apărare adoptată de Parlamentul de la Chișinău identifică Rusia drept sursă a principalelor amenințări la adresa securității Republicii Moldova și vede procesul de aderare la UE ca element strategic pentru consolidarea rezilienței naționale.
Drone, război hibrid și presiune pe Frontul de Est
Pentru Republica Moldova, cea mai vizibilă schimbare de securitate este transformarea războiului din Ucraina într-un conflict dominat de drone, senzori, inteligență artificială, război electronic și lovituri de precizie. Pe frontul de aproximativ 1.200 de kilometri, mii de drone de precizie operează zilnic, iar zone întinse ale frontului au devenit spații în care orice mișcare militară este extrem de riscantă. În același timp, pierderile provocate de drone au crescut spectaculos față de primii ani ai invaziei.
Această lecție are impact direct asupra Republicii Moldova. O țară cu resurse militare limitate nu poate replica modelele de apărare ale marilor armate, dar poate investi inteligent în tehnologii de avertizare timpurie, supraveghere, comunicații, analiză de date și contracarare a dronelor. Într-un asemenea context, discuțiile de la Chișinău despre sisteme fără pilot, anti-drone și soluții software nu sunt abstracte, ci răspund unor riscuri deja prezente.
În ultimele luni, incidentele aeriene au arătat cât de subțire este linia dintre războiul din Ucraina și securitatea statelor vecine. Pe 8 iunie 2026, autoritățile moldovene au anunțat că fragmentele unei drone ucrainene au fost găsite lângă localitatea Lopatna, după ce aparatul a intrat în spațiul aerian al Republicii Moldova. Ministerul de Externe de la Chișinău a subliniat însă că responsabilitatea generală aparține Rusiei, ca stat agresor care a declanșat războiul din Ucraina. Anterior, președinta Maia Sandu a cerut dezvoltarea de drone interceptoare și modificări legislative care să permită parteneriate public-private și atragerea investițiilor în industria de apărare, în condițiile în care Moldova s-a confruntat cu peste 20 de incidente legate de drone rusești sau fragmente căzute pe teritoriul său.
Decizii peste Prut
Presiunea nu se oprește la frontiera Republicii Moldova. România, stat membru NATO și vecin direct al Republicii Moldova și Ucrainei, a raportat de asemenea incidente cu drone și a accelerat investițiile în apărare. În aprilie 2026, Parlamentul României a aprobat contracte de apărare de 8,33 miliarde de euro finanțate prin programul european SAFE, iar o parte a fondurilor vizează radare, sisteme anti-drone și infrastructură de transport cu legături spre Ucraina și Republica Moldova. În iunie 2026, după ce o dronă identificată de București drept rusească a lovit o clădire din Galați, aliații României au discutat consolidarea apărării aeriene pe flancul estic al NATO.
Pentru Chișinău, aceste evoluții confirmă faptul că securitatea regională este interconectată. O dronă care zboară spre infrastructura portuară ucraineană de la Dunăre poate afecta România, Republica Moldova sau traficul civil. Un atac asupra infrastructurii energetice din Ucraina poate avea consecințe asupra pieței de energie din Republica Moldova. O campanie de dezinformare lansată într-o țară poate fi adaptată rapid pentru publicul din alta. De aceea, formatul de cooperare Republica Moldova-România-Ucraina, menționat în cadrul mesei rotunde, capătă o importanță practică, nu doar diplomatică.
O altă dimensiune importantă este cea hibridă. Republica Moldova se confruntă cu tentative de manipulare informațională, finanțări politice obscure, atacuri cibernetice, presiuni energetice și campanii care urmăresc să slăbească încrederea cetățenilor în instituții. Raportul Comisiei Europene din 2025 arată că spațiul online moldovenesc rămâne puternic afectat de interferențe externe și manipulare informațională, iar Serviciul de Informații și Securitate a blocat, din 2022, aproape 60 de site-uri asociate propagandei ruse sau rețelelor oligarhului fugar Ilan Șor.
Instrumente interne
În același timp, Chișinăul a început să-și consolideze instrumentele interne de răspuns. Comisia Europeană notează că Republica Moldova a întreprins în 2025 măsuri pentru creșterea capacității Centrului pentru Comunicare Strategică și Combaterea Dezinformării și a Agenției Naționale pentru Securitate Cibernetică, precum și pași pentru reducerea vulnerabilităților energetice și îmbunătățirea structurilor de management al crizelor.
Această combinație între amenințări militare, hibride și tehnologice explică de ce participanții la masa rotundă au insistat asupra unei abordări care să cuprindă întreaga arhitectură guvernamentală și toată societatea din R. Moldova. Cu alte cuvinte, apărarea nu mai este doar sarcina Ministerului Apărării. Ea implică Ministerul Economiei, autoritățile de digitalizare, universitățile, startup-urile, companiile IT, autoritățile locale, presa, societatea civilă și partenerii externi.
Bomba neutralității
În acest cadru, neutralitatea constituțională a Republicii Moldova nu exclude modernizarea sectorului de apărare. NATO subliniază că respectă neutralitatea constituțională a Republicii Moldova, iar cooperarea se concentrează pe sprijinirea reformei și modernizării structurilor de apărare și securitate. Această distincție este importantă: neutralitatea nu înseamnă lipsă de apărare, ci capacitatea statului de a-și proteja cetățenii, infrastructura și instituțiile fără a deveni parte a unei alianțe militare.
Un dosar sensibil rămâne regiunea transnistreană. Procesul de reglementare în formatul 5+2 are ca obiectiv o soluție bazată pe suveranitatea și integritatea teritorială a Republicii Moldova, cu un statut special pentru Transnistria în cadrul frontierelor internațional recunoscute ale statului moldovean. Chiar dacă zona de securitate de pe Nistru a rămas relativ stabilă, războiul din Ucraina a schimbat contextul strategic al dosarului, iar Chișinăul trebuie să-și crească reziliența fără a alimenta escaladări inutile.
Pe acest fundal, miza dezvoltării unei industrii de apărare moderne nu este doar militară. Ea poate deveni și una economică. Tehnologiile dual-use, precum drone, senzori, software, comunicații securizate, soluții de protecție cibernetică, pot genera locuri de muncă, exporturi, parteneriate universitare și investiții externe. În același timp, ele pot reduce dependența Republicii Moldova de importuri lente și costisitoare, mai ales în situații de criză.
Cadru legislativ
Participanții la masa rotundă au subliniat necesitatea unui cadru legislativ mai clar și mai flexibil, care să permită companiilor private să producă bunuri și servicii pentru securitate și apărare, să reducă birocrația și să accelereze achizițiile. Această direcție este cu atât mai relevantă cu cât Republica Moldova trebuie să se alinieze treptat la standarde europene, inclusiv în domeniul controlului bunurilor strategice și al tehnologiilor cu utilizare duală. Raportul Comisiei Europene arată că, în ianuarie 2025, a intrat în vigoare legea privind controlul comerțului cu bunuri strategice și a fost aprobat mecanismul de funcționare a Comisiei Naționale pentru Controlul Comerțului cu Bunuri Strategice.
Totodată, evoluțiile europene oferă Republicii Moldova o fereastră de oportunitate. La 12 iunie 2026, toate statele membre ale UE au convenit deschiderea primului cluster de negociere pentru Ucraina și Republica Moldova, cel privind fundamentele procesului de aderare, care include statul de drept și instituțiile democratice. Liderii UE au prezentat extinderea ca pe o alegere strategică pentru pace, securitate și prosperitate pe continent. Pentru Chișinău, aderarea la UE nu este doar un proiect economic sau administrativ, ci și un cadru de securitate, reziliență și modernizare instituțională.
Masa rotundă de la Chișinău marchează mai mult decât o discuție între experți. Ea semnalează trecerea de la constatarea vulnerabilităților la construirea unor capabilități concrete. Directorul executiv al Institutului Euro-Atlantic pentru Consolidarea Rezilienței, Radu Burduja, a subliniat că evenimentul nu trebuie privit ca o inițiativă izolată, ci ca începutul unui proces strategic de lungă durată. Organizatorii urmează să consolideze concluziile într-un concept structurat și să promoveze parteneriate, investiții și proiecte concrete.
Pentru Republica Moldova, provocarea este dublă. Chișinăul ar trebui să rămân prudent într-un mediu regional tensionat, dar să acționeze suficient de rapid pentru a nu rămâne în urmă. Într-o regiune în care dronele, atacurile cibernetice, dezinformarea și presiunea energetică au devenit instrumente de conflict, reziliența nu mai este un concept abstract. Ea devine o infrastructură națională, construită din instituții funcționale, tehnologii moderne, societate informată și parteneriate strategice.
