Irina Terekh, CEO-ul companiei ucrainene Fire Point, care produce drona de atac la mare distanță FP-1, modelul cu rază mai scurtă FP-2 dar și racheta de croazieră FP-5 Flamingo, a declarat că Forțele Armate ale Ucrainei dispun de stocuri uriașede rachete și drone, care practic nu au fost încă folosite.
Dronele FP-1 și FP-2 care lovesc în adâncimea Rusiei, principal kamikaze, dar pot integra și rachete
Dronă ucraineană cu rază lungă de acțiune de tip FP-1, photo source: Fire Point
Conform datelor furnizate de producătorul ucrainean Fire Point, dronele din seria FP-1 și FP-2 sunt proiectate în principal ca drone de atac kamikaze, cu rază lungă și medie, concepute pentru a executa lovituri de precizie în adâncimea teritoriului inamic la distanțe de peste 1.600 km, dar arhitectura lor modulară permite ocazional integrarea unor sarcini utile secundare, cum ar fi lansatoare cu rachete nedirijate.
Potrivit acesteia, dronele FP-1 și FP-2 sunt platforme universale care pot îndeplini o mulțime de sarcini suplimentare diferite, iar una dintre ele este, bineînțeles, transportul de rachete nedirijate cu rază scurtă de acțiune.
Dronele pot transporta până la 8 rachete, în funcție de configurație, a dezvăluit cea care conduce compania Fire Point. Aici trebuie să amintim că dronele FP-1 au fost utilizate masiv de ucraineni pentru a lovi ținte la mare adâncime în interiorul Federației Ruse, în special rafinării petroliere. Sunt utilizate intens și dronele FP-2.
Irina Terekh, într-un interviu acordat TWZ și citat de agenția ucraineană Unian, întrebată despre ce rachete e vorba când apreciază că „există stocuri uriașe nefolosite”, afirmă că e vorba despre vechile rachete sovietice S-5 de 57 mm, dar pot fi și altele.
Cum lovesc dronele FP-1 și FP-2 în adâncimea Rusiei. Inteligență artificială, dar limitată
Dronă ucraineană cu rază lungă de acțiune de tip FP-1, photo source: Fire Point
De asemenea, Terekh a afirmat că la Fire Point experiența de lucru cu inteligența artificială (IA) este puțin diferită de cea de la dronele mai mici de tip FPV sau dronele de recunoaștere. „O folosim pentru compararea vizuală cu harta în scopul ajustării finale a țintei. Dar nu aș spune că acest lucru schimbă esențial abordarea privind utilizarea dronelor, deoarece consider în continuare că decizia finală trebuie să fie luată de un om”, a remarcat directorul general al companiei.
De asemenea, inteligența artificială este utilizată activ în activitatea zilnică de dezvoltare a software-ului și consultanță tehnică, însă în ceea ce privește controlul zborului, decizia finală aparține tot omului.
Astfel, compania Fire Point utilizează un mixt de tehnologii autonome pentru ghidarea platformelor sale, combinând conceptele „man-in-the-loop”, unde decizia finală de lovire aparține operatorului, și „man-on-the-loop”, unde sistemul caută și urmărește automat ținta, dar permite intervenția umană. Echipa se află în faza de colectare de date de precizie pentru platformele inerțiale, sistemul fiind capabil să recunoască ținta și să își corecteze cursul în cazul pierderii prelungite a legăturii de date. Cu toate acestea, directorul general Irina Terekh subliniază că, în această etapă, implicarea omului rămâne obligatorie.
În ceea ce privește rachetele, pentru a livra o încărcătură utilă substanțială, de 1 tonă, la o distanță de peste 3.000 km, racheta Flamingo necesită un turboreactor puternic, performanțe care le depășesc pe cele ale rachetei americane Tomahawk, încărcătură de 450 kg și rază de peste 1.600 km.
Deși analiștii ruși susțin că noile variante ar utiliza motoare de origine britanică, evoluția tehnică a rachetei include următoarele repere.