Deși platforma militara aparține Kievului, șeful statului a indicat Federația Rusă drept unicul responsabil pentru incidentele de securitate din regiune, subliniind statutul de stat agresor al Moscovei care obligă Ucraina să recurgă la acțiuni de autoapărare.
Oficialii de la București au respins acuzațiile referitoare la o lipsă de coordonare interinstituțională în gestionarea crizei. Situația a implicat un dispozitiv cu încărcătură militară eșuat într-o zonă civilă, motiv pentru care autoritățile civile au alertat imediat structurile de forță, respectiv Armata și Serviciul Român de Informații.
,,În primul rând, e cert acum, am avut o dronă ucraineană, parte dintr-un set de patru drone ucrainene care au pierdut controlul, încărcate cu explozibil, însă, trebuie să spunem foarte clar că Ucraina este ţara agresată. Deci, pentru orice fel de evenimente care apar, responsabilul este Rusia, pentru că Rusia este ţara agresoară în acest război şi Ucraina se apără aşa cum reuşeşte să o facă”, a spus preşedintele Nicuşor Dan, la finalul şedinţei de analiză de azi a incidentului dronei explodate ieri.
Primele echipe de specialiști au ajuns la fața locului la ora 06:46, la scurt timp după recepționarea informației inițiale de la ora 06:10. Procedurile de izolare au vizat degajarea perimetrului și mutarea navelor aflate în proximitate. Echipele de intervenție care pregăteau neutralizarea comunicațiilor și remorcarea dronei către un poligon au fost retrase imediat după ora 10:00, când s-a stabilit că sistemul era programat să se autodetonze la 10:26.
Președintele a demontat speculațiile potrivit cărora dronele de atac ucraineni vizau o navă aparținând flotei fantomă a Rusiei. Vasul comercial aflat în zonă efectuează rute standard între portul rusesc Novorossiysk, utilizat de Kazahstan pentru exportul de petrol, și rafinăria Rompetrol.
Această navă nu este inclusă pe listele de sancțiuni emise de Statele Unite ale Americii sau Uniunea Europeană, iar șeful statului a precizat că eventuala prezență a acesteia pe lista de sancțiuni a Ucrainei nu este un detaliu relevant în acest context.
Pătrunderea nedetectată a dronelor în acvatoriul românesc este explicată prin ineficiența sistemelor convenționale de supraveghere în fața acestor noi platforme. Radarele proiectate pentru interceptarea țintelor aeriene nu sunt capabile să detecteze vehiculele navale de suprafață, care dispun de o amprentă radar extrem de redusă.
O investigație completă menită să stabilească cu exactitate traiectoria dronelor va oferi concluzii tehnice în termen de 7 până la 10 zile. Pe fondul acestor noi amenințări asimetrice, România accelerează procesul de înzestrare navală, noi echipamente militare fiind așteptate să intre în dotare chiar în cursul lunii viitoare.
Suplimentar, arhitectura de securitate regională va fi consolidată prin operaționalizarea la Constanța, începând cu anul 2028, a unui centru de securitate al NATO, structură cu o prezență rotațională ce include România, Turcia și Bulgaria. Pentru clarificarea situației la nivel diplomatic, șeful statului a precizat că va purta discuții directe cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski.